RECURS COMERCIAL. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢEI, TIMBRAJ. -art.20 din Legea 146/1997; -art.85, 312 Cod procedură civilă; -Legea 85/2006. Taxă de timbru


-art.20 din Legea 146/1997;

-art.85, 312 Cod procedură civilă;

-Legea 85/2006.

Pentru soluţionarea cererilor de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de creditori, legiuitorul nu a prevăzut expres necesitatea citării părţilor, însă în cazul în care anterior analizării cererii prin prisma condiţiilor impuse pentru admisibilitatea ei de legea specială, intervin chestiuni prealabile ce impun invocarea unor excepţii de procedură sau de fond, este necesară analizarea acestora în condiţii de contradictorialitate a părţilor.

Prin sentinţa nr.670/F din 4 mai2010, Tribunalul Satu Mare a anulat ca insuficient timbrată cererea formulată de creditorul S.C. T.L.IFN S.A. împotriva debitorului S.C.F.T.S.R.L pentru deschiderea procedurii insolvenţei, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că, întrucât creditoarea nu a ataşat cererii dovada achitării acestei taxe de timbru în original, judecătorul sindic a dispus citarea creditoarei cu menţiunea achitării acesteia până la data de 04.05.2009.

Potrivit art.20 alin.1-3 din Legea nr.146/1997, “Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determine o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.

Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.”

Astfel, având în vedere că, până la termenul stabilit de către instanţă în acest sens, creditoarea nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei legale de a achita taxa de timbru datorată în cuantumul prevăzut de lege, în temeiul art.20 din Legea nr.146/1997, judecătorul sindic a dispus anularea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de debitoare ca insuficient timbrată.

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs creditoarea SC Ţ.L.IFN SA, solicitând instanţei admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că, în mod greşit instanţa de fond a anulat ca insuficient timbrată cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, având în vedere că în cauză nu au fost respectate dispoziţiile Legii nr.85/2006 coroborate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, nefiind îndeplinită procedura de citare cu creditoarea.

A mai arătat că nu a primit citaţia prin care i se punea în vedere să achite taxele de timbru aferente cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, dovadă în acest sens fiind şi faptul că, în hotărâre se menţionează de mai multe ori că procedura de citare este completă, fără citarea părţilor.

Or, potrivit Legii nr.85/2006, arată recurenta, procedura insolvenţei este o procedură comună, nevorbindu-se despre o procedură specială care se poate realiza şi fără citarea părţilor.

Pe de altă parte, instanţa de judecată trebuia să aibă în vedere şi dispoziţiile art.18 alin.1 din Legea nr.146/1997, potrivit cărora, determinarea cuantumului taxei de timbru se face de către instanţa de judecată.

De asemenea, nu poate fi vorba că instanţa de judecată nu a putut identifica sediul creditoarei, având în vedere că prin cererea introductivă a arătat sediul ales, iar hotărârea a fost comunicată, ajungând la acest sediu.

Instanţa de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, a reţinut că este fondat şi baza prev. art.8 din Legea nr.85/2006, art.312 alin.3 şi 5 Cod procedură civilă a dispus admiterea recursului şi casarea în tot a sentinţei atacate, cu trimiterea cauzei pentru o nouă judecare la aceeaşi instanţă.

Prin cererea introductivă, înregistrată la data de 8 martie 2010, recurenta creditoare SC Ţ.L.IFN SA a solicitat instanţei deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei intimate.

La data depunerii cererii introductive creditoarea nu a ataşat cererii, dovada achitării taxei de timbru aferentă acesteia, în cuantum, de 120 lei, depunând doar timbru judiciar mobil în valoare de 0,30 lei.

Judecătorul sindic, pentru termenul fixat pentru data de 4 mai 2010, a dispus comunicarea unui exemplar al cererii cu debitoarea şi emiterea unei adrese către creditoarea recurentă prin care i-a pus în vedere necesitarea depunerii la dosar a taxei de timbru aferente cererii în cuantum de 120 lei (fila 123). La dosarul cauzei, nu exista vreo dovadă din care să rezulte că această adresă emisă creditoarei a fost comunicată către această parte procesuală şi că recurenta a fost legal încunoştinţată asupra obligaţiei de timbrare stabilită în sarcina sa de instanţă.

La termenul fixat în cauză pentru data de 4 mai 2010, deşi nu exista la dosar dovada încunoştinţării creditoarei asupra obligaţiei de timbrare stabilite, judecătorul sindic a procedat la aplicarea sancţiunii procedurale prevăzute la art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 în sarcina creditoarei, anulând ca insuficient timbrată cererea de deschidere a procedurii.

Aplicarea acestei sancţiuni procedurale a avut loc cu încălcarea dispoziţiilor legale, câtă vreme din dosar nu rezultă că recurenta creditoare a fost înştiinţată asupra obligaţiei de timbrare stabilită în sarcina sa, instanţa dispunând pentru termenul de judecată fixat, citarea părţii cu menţiunea de a timbra cererea formulată sub sancţiunea anulării acesteia.

Într-adevăr, disp.art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 nu prevăd expres citarea părţii ce a formulat cererea, cu menţiunea timbrării, prevăzând doar punerea în vedere a obligaţiei de timbrare, fapt ce se poate realiza în cazul în care partea este prezentă la dezbateri. În lipsa părţii de la dezbateri, ori pentru primul termen fixat în cauză, părţii ce a depus cererea netimbrată ori insuficient timbrată, i se aduce la cunoştinţă obligaţia de timbrare, prin citarea sa, cu menţiunea timbrării, dovada încunoştinţării părţii, constituind-o procesul – verbal de îndeplinire a procedurii de citare ce se ataşează la dosar.

Pentru soluţionarea cererilor de deschidere a procedurii insolvenţei, formulate de creditori, legiuitorul nu a prevăzut expres necesitatea citării părţilor, însă în cazul în care anterior analizării cererii, prin prisma condiţiilor impuse de legea specială pentru admisibilitatea ei, intervin chestiuni prealabile ce impun invocarea unor excepţii de procedură sau de fond, este necesară analizarea acestora în condiţii de contradictorialitate a părţilor, fiind incidente prev.art.85 Cod procedură civilă.

În consecinţă, instanţa de recurs a reţinut că motivele de recurs invocate în cauză sunt fondate, în mod eronat aplicând judecătorul sindic sancţiunea procedurală a anulării ca insuficient timbrată a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei.

Drept urmare, recursul a fost admis ca fondat, iar sentinţa recurată casată în totalitate cu trimiterea cauzei pentru o nouă judecare la aceeaşi instanţă.

La rejudecarea cauzei instanţa va avea în vedere considerentele prezentei decizii, precum şi eventualele cheltuieli de judecată solicitate de părţi.

(Decizia nr.630/C/21.10.2010 a Curţii de Apel Oradea – Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal).