Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. OBLIGARE EMITERE ACT ADMINISTRATIV.
-art.2, 6 din Legea nr.50/1991;
-art.304 pct.9, art312 Cod procedură civilă
În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul se va adresa autorităţilor competente cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care a solicitat certificatul, cât şi elementele care definesc scopul solicitării; autorizaţia de construire se poate emite doar cu respectarea prevederilor documentaţiei de urbanism avizată şi aprobată potrivit legii; solicitarea obligării autorităţii competente la eliberarea autorizaţiei de construire care să permită edificarea unei lucrări ce nu a fost aprobată şi avizată prin documentaţia de urbanism este neîntemeiată.
Prin Sentinţa nr.557/ 01. 06. 2009 Tribunalul Satu Mare a admis în parte acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul O. I., împotriva pârâtei P. M. SATU MARE şi, în consecinţă a obligat pârâta să elibereze reclamantului autorizaţia de construcţie pentru clădirea „Bloc de locuinţe S+P+3E+1/2 (nivel 4 retras) cu 18 apartamente în municipiul Satu Mare, str. Miron Costin, nr. 20-22”, în conformitate cu documentaţia înregistrată la 06. 05. 2008 conform Certificatului de Urbanism nr. 185/ 25. 02. 2008.
A luat act de renunţarea reclamantului la capătul de cerere privind daune materiale şi morale în sumă de 20.000 lei.
A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei P. V., arhitect şef în cadrul compartimentului de specialitate din subordinea Primăriei Municipiului Satu Mare şi în consecinţă a respins acţiunea reclamantului faţă de aceasta.
A respins restul excepţiilor ridicate în cauză.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că la solicitarea persoanei interesate K. A. şi cu avizul favorabil al Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a municipiului Satu Mare nr. 9/ 23 ian. 2008 şi al Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local a fost adoptată H.C.L. nr. 32/ 31. 01. 2008 prin care s-a aprobat documentaţia Planul Urbanistic Zonal „Bloc de locuinţe S+P+3E+1/2 (nivel 4 retras) cu 18 apartamente pe amplasamentul situat în Satu Mare, str. Miron Costin, nr. 20-22”.
Ulterior, P. M. SATU MARE a emis Certificatul de Urbanism nr. 185/ 2005 în vederea obţinerii autorizaţiei de construire a edificiului, iar reclamantul a solicitat emiterea autorizaţiei cu adresa nr. 18920/ 06. 05. 2008.
Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul P. M. Satu Mare i-a comunicat reclamantului cu adresa nr. 21741/ 2008 faptul că documentaţia depusă poate fi ridicată de la sediul instituţiei.
În cuprinsul adresei s-a invocat faptul că, întrucât la parterul blocului va funcţiona un spaţiu comercial, erau necesare şi alte avize şi acorduri, care ar fi trebuit incluse în certificatul de urbanism.
S-a precizat că în documentaţie nu este reprezentată fundaţia învecinată şi nici măsurile care se vor lua (sau acordul vecinului) în condiţiile afectării structurii imobilului de pe str. Miron Costin, nr. 18.
Adresa conţine şi afirmaţia că proiectul tehnic nu respectă prevederile H.C.L. nr. 32/ 2008, planşa U. 5.1. din proiect nr. 18/ 2007 faza P.U.Z., profile transversale, în ceea ce priveşte retragerile de nivele (fila 6 de la dosar).
Reclamantul a adus precizările sale în privinţa documentaţiei depuse pentru emiterea autorizaţiei pe care le-a înregistrat sub nr. 22295/ 27. 05. 2008.
Acelaşi serviciu de urbanism, a emis sub nr. 26042/ 23. 06. 2008 o nouă adresă reclamantului, în care parţial se reiau considerentele adresei anterioare (21741/ 2008). În această ultimă adresă se precizează în plus faptul că nu a fost depus un singur plan de situaţie suprapus peste schiţa cadastrală şi care să conţină toate cotele, precum şi toate ştampilele şi semnăturile necesare. De asemenea, în adresă se menţionează că memoriul tehnic de rezistenţă şi planul de fundaţii nu ar fi fost vizate spre neschimbare de către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi s-a solicitat din nou reclamantului să se prezinte pentru ridicarea documentaţiei.
Cu privire la excepţiile ridicate în cauză, Tribunalul, în temeiul art. 137 C.proc.civ. a verificat temeinicia lor, reţinând ca întemeiată doar pe aceea a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei P. V.
Astfel, potrivit art. 16 din Legea nr. 554/ 2004 privind contenciosul administrativ, cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoarea la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.
Din această reglementare rezultă că atribuirea calităţii procesuale pe seama persoanei funcţionarului este condiţionată de formularea unui capăt de cerere pentru plata unor despăgubiri pentru prejudiciu.
Cum în prezenta speţă reclamantul a declarat în şedinţa din 27 noiembrie 2008 că renunţă la acest capăt de cerere, instanţa a admis excepţia, conform dispozitivului hotărârii.
În ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei P. M. SATU MARE, Tribunalul a apreciat că, potrivit competenţelor funcţionale stabilite de lege, aceasta are în responsabilitate directă şi nemijlocită analizarea şi soluţionarea cererilor pentru emiterea autorizaţiilor de construcţie. La recomandarea compartimentelor constituite la nivelul Primăriei localităţii, primarul emite autorizaţia fără a acţiona în calitate de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale, ci în calitate de conducător şi coordonator al serviciilor de interes local.
Reţinând ca întemeiată lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei P. V., instanţa a omis verificarea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii invocată de aceasta, neexistând vreun interes juridic pentru analiză.
În ceea ce priveşte prematuritatea acţiunii (în fapt lipsa procedurii prealabile), Tribunalul a considerat necesară verificarea excepţiei, având în vedere că aceasta poate fi ridicată şi din oficiu de către instanţă.
Practic prin actul intitulat „plângere” înregistrat sub nr. 21769/ 23. 05. 2008 la P. M. SATU MARE, reclamantul a solicitat soluţionarea cererii sale, criticând motivele invocate în corespondenţa emisă de pârâta de ordin I. În aceste condiţii exigenţa art. 7 din Legea nr. 554/ 2004 este apreciată ca îndeplinită. Este de observat însă că ipoteza pe care este construită cererea de chemare în judecată este aceea a refuzului soluţionării cererii, fapt ce exclude procedura prealabilă.
Cu privire la fondul cererii, Tribunalul a apreciat că aceasta este întemeiată.
Astfel, în vederea soluţionării aprobării PUZ pentru „Bloc de locuinţe 3+P+3E+1/2 (nivel 4 retras) cu 18 apartamente pe amplasamentul Satu Mare, str. Miron Costin, nr. 20-22”, la autoritatea locală a fost înregistrată o documentaţie conformă cu prevederile Legii nr. 350/ 2001.
Solicitarea emiterii autorizaţiei de construcţie presupunea verificarea proiectului de autorizare prin raportare la documentaţia aprobată prin H.C.L. Satu Mare nr. 32/ 2008 şi a parametrilor construibili pe parcela respectivă.
Cu referire la această verificare, P. M. SATU MARE a apreciat că proiectul tehnic nu s-ar afla în concordanţă cu H.C.L. nr. 32/ 2008 în ceea ce priveşte retragerile de nivele ori, atât în hotărâre cât şi în certificatul de urbanism regimul retragerilor de nivele a fost clar stabilit, reclamantul neaducând nici o modificare a acestora cu ocazia solicitării autorizaţiei de construire.
Ambele adrese emise de P. SATU MARE pentru această chestiune fac trimitere la proiectul nr. 18/ 2007, aprobat prin H.C.L. nr. 32/ 2008, proiect pe care reclamantul l-a înaintat în vederea obţinerii autorizaţiei.
În privinţa lipsei vizelor Inspecţiei de Stat în Construcţii s-a constatat că aceasta este greşit reţinută, lucrarea fiind avizată cu nr. 476/ 2008, anterior depunerii documentaţiei la pârâta de ordin I.
De altfel, potrivit prevederilor Legii nr. 50/ 1991 şi a normelor de aplicare, în avizarea cererii reclamantului ar fi fost necesară în cadrul lucrărilor Comisiei de Acorduri Unice, analizarea pe specialităţi a fişelor tehnice specifice şi a proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcţii.
De asemenea, potrivit legii, dacă se apreciază necesar, Comisia de Acorduri Unice poate convoca proiectantul sau consultantul pentru a furniza eventuale elemente suplimentare necesare avizării şi pentru a introduce eventuale corecţii necesare în documentaţie.
Astfel, lipsurile constatate în documentaţie ar fi trebuit complinite de către proiectant şi doar în ipoteza în care o astfel de completare nu ar fi fost făcută, reclamantului i s-ar fi putut pune în vedere – sub rezerva respingerii cererii de emitere a autorizaţiei – să depună documentele solicitate.
Din acest punct de vedere s-a constatat că P. M. SATU MARE a încălcat esenţial prevederile legale, omiţând să prezinte în adresele pe care le-a trimis reclamantului, felul în care proiectantul a remediat documentaţia (în sensul avizării de către I.S.C., a asigurării concordanţei cu P.U.Z.-ul aprobat prin H.C.L. nr. 32/ 2008, a întocmirii documentaţiei tehnice care să conţină semnături şi ştampile, precum şi a remedierii neconcordanţelor referitoare la reprezentarea fundaţiei imobilului învecinat de la nr. 18 str. Miron Costin).
De altfel, după emiterea adresei nr. 21741/ 2008, reclamantul a prezentat explicaţiile necesare, însă pârâta a reiterat ulterior aceleaşi motivaţii în cuprinsul adresei nr. 26042/ 2008.
Şi în ceea ce priveşte lipsa acordului vecinilor pârâta a procedat nejustificat, întrucât acesta exista încă de la etapa întocmirii documentaţiei pentru P.U.Z.
În măsura în care spaţiul de la parter este afectat unei activităţi comerciale, pârâta ar fi trebuit să enumere avizele şi acordurile lipsă pentru ca acestea să fie depuse prin grija reclamantului ori a proiectantului, după caz.
Instanţa a apreciat că motivaţia refuzului eliberării autorizaţiei de construcţie este nejustificată, reclamantului nefiindu-i adusă la cunoştinţă întocmirea de către proiectant a lucrărilor cu grave deficienţe, de natură să facă imposibilă remedierea acestora.
Împotriva acestei sentinţe, în termen şi legal timbrat, a formulat recurs Primarul municipiului Satu Mare, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate, iar pe fond respingerea acţiunii.
În motivarea recursului se arată că hotărârea instanţei de fond este netemeinică şi nelegală întrucât între documentaţia înregistrată la 06. 05. 2008 şi Certificatul de urbanism nr. 185/ 25. 02. 2008 există o neconcordanţă.
Reclamantul nu a luat nici o măsură de modificare a documentaţiei, motiv pentru care nu se poate pune problema eliberării autorizaţiei de construire cu respectarea atât a documentaţiei cât şi a certificatului de urbanism atâta timp cât între cele două există o neconcordanţă.
Motivele pentru care s-a solicitat completarea documentaţiei nu au fost doar cele referitoare la retragerile de nivele.
În PUZ şi în certificatul de urbanism nu s-a specificat că s-ar dori edificarea la parter a unor spaţii comerciale, care necesită alte avize şi acorduri, iar prin documentaţia depusă în faza PAC proiectul nu se află în concordanţă cu H.C.L. nr. 32/ 2008 şi nici cu Certificatul de urbanism nr. 185/ 2008.
Autorizaţia de construire nu s-a eliberat pentru că nu s-au făcut modificările cerute în vederea respectării H.C.L. nr. 32/ 2008 şi a certificatului de urbanism.
Sentinţa nu poate fi pusă în aplicare din cauza neconcordanţei între certificatul de urbanism şi documentaţia depusă în data de 06. 05. 2008.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 6 şi 9 Cod de procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar de către intimatul reclamant se solicită respingerea recursului ca neîntemeiat întrucât nu există neconcordanţă între documentaţia depusă pentru eliberarea autorizaţiei de construire, certificatul de urbanism, documentaţia PUZ şi Sentinţa nr. 557/ CA/ 2008 a Tribunalului Satu Mare în ce priveşte blocul de locuinţe S+P+3F+1/2 (nivel 4 retras).
Dacă există neconcordanţe între documentele interne ale Primăriei, aceasta se datorează exclusiv Serviciului Arhitect Şef care, depăşind termenele legale, a căutat noi motive de tergiversare a eliberării autorizaţiei. Practic s-a solicitat schimbarea unei planşe din documentaţie pentru a acoperi greşeala funcţionarilor, în loc ca aceasta să fie îndreptată din oficiu de cei vinovaţi, deoarece exista avizul şi acordul singurului vecin. Este cunoscută insistenţa aplicării unor amenzi de către reprezentanţii recurentei în legătură cu amplasamentul imobilului în litigiu, amenzi care au fost anulate de instanţa de judecată.
În probaţiune s-a depus documentaţia tehnică depusă în vederea obţinerii certificatului de urbanism şi documentaţia tehnică depusă la 06. 05. 2008.
Examinând sentinţa recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum şi sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanţa reţine că recursul este fondat, urmând a fi admis, modificată în parte sentinţa şi respinsă acţiunea formulată de reclamant, pentru următoarele considerente:
Prin H.C.L. 32/ 31. 01. 2008 (fila 4 în dosarul primei instanţe) s-a aprobat documentaţia Planul Urbanistic Zonal „Bloc de locuinţe S+P+3E+1/2 (nivel 4 retras) cu 18 apartamente în municipiul Satu Mare”, amplasament Satu Mare, str. Miron Costin, nr. 20-22, în conformitate cu anexele la această hotărâre.
Prin Certificatul de urbanism nr. 185/ 25. 02. 2008 (fila 7 în dosarul primei instanţe) s-a stabilit regimul economic al zonei ca fiind zonă de locuit, regimul tehnic al imobilului ca fiind imobil cu 18 apartamente S+P+3E+1/2, conform PUZ aprobat prin H.C.L. 32/ 2008, stabilindu-se avizele necesare în vederea edificării imobilului respectiv.
Conform dispoziţiilor art. 6 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 50/ 1991, certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi al construcţiei, se stabilesc cerinţele urbanistice ce trebuie îndeplinite, în funcţie de specificul amplasamentului, lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, cu menţionarea obligatorie a scopului pentru care a fost emis certificatul de urbanism.
Astfel cum rezultă atât din cuprinsul Planului Urbanistic Zonal cât şi din certificatul de urbanism, acestea au fost emise pentru construirea unui bloc de locuinţe şi nu pentru construirea şi a unui spaţiu comercial, ceea ce înseamnă că la emiterea acestora autoritatea emitentă a avut în vedere doar aspecte legate de construirea unui bloc de locuinţe, fără a analiza situaţia din perspectiva construirii unui spaţiu comercial, astfel că atât Planul Urbanistic Zonal cât şi certificatul de urbanism nu au fost emise în vederea construirii unui spaţiu comercial.
Aceste înscrisuri nu au fost contestate de intimatul reclamant.
Conform dispoziţiilor art. 6 alin. 4 din aceeaşi lege, în vederea eliberării certificatului de urbanism solicitantul se va adresa autorităţilor competente cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism, cât şi elementele care definesc scopul solicitării.
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse de intimatul reclamant în vederea obţinerii certificatului de urbanism, emiterea certificatului s-a solicitat în vederea construirii unui bloc de locuinţe şi nu a unui spaţiu comercial, aspect reţinut şi de către recurent în mod corect.
În ceea ce priveşte solicitarea intimatului reclamant de a i se emite autorizaţia de construcţie, aceasta în mod legal i-a fost respinsă de către recurentul pârât.
Conform dispoziţiilor art. 2 alin. 2 din Legea nr. 50/ 1991, autorizaţia de construcţie se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
Din înscrisurile de la dosar (filele 130-259) rezultă faptul că documentaţia înregistrată la data de 06. 05. 2008 a fost depusă în vederea emiterii unei autorizaţii de construire atât a unui bloc de locuinţe cât şi a unui spaţiu comercial la parterul blocului, situaţie în care documentaţia depusă la acea dată nu este în concordanţă cu documentaţia de urbanism.
În condiţiile în care certificatul de urbanism nu a fost emis pentru construirea unui bloc de locuinţe cu spaţiu comercial la parter, instanţa de recurs constată că în mod greşit prima instanţă a obligat recurentul pârât la emiterea autorizaţiei de construcţie în baza certificatului de urbanism şi a documentaţiei depusă la 06. 05. 2008, astfel că hotărârea atacată este nelegală.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă va fi admis recursul declarat de pârât, modificată în parte sentinţa şi respinsă acţiunea formulată de reclamant.
Vor fi menţinute restul dispoziţiilor din sentinţa atacată privind renunţarea reclamantului la capătul de cerere privind daunele materiale şi morale şi soluţionarea excepţiilor invocate de pârât, acestea fiind temeinice şi legale.
(Decizia nr.454/CA/03.06.2010 a Curţii de Apel Oradea – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal).
