Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL. VICEPRIMAR – LIPSA CALITĂŢII SALE DE A REPREZENTA CONSILIUL LOCAL ÎN ABSENŢA UNEI ÎMPUTERNICIRI EXPRESE ÎN ACEST SENS.
-art.21, 57, 62 din Legea nr.215/2001.
Decizia nr.2753/C/18.06.2012 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Constată că, prin sentinţa nr.3372/CA/2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, a fost admisă acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul P. J. S. M. împotriva pârâtului C. L. al M. S. M. şi s-a anulat Hotararea Consiliului Local al municipiului S. M. nr. 38/03.03.2011 privind aprobarea rezultatului final al concursului organizat în vederea încredinţării managementului T. N. S.M.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 38/03.03.2011 privind aprobarea rezultatului final al concursului organizat în vederea încredinţării managementului T. N. S. M., C. L. M. S. M. a hotărât „ aprobarea rezultatului final al concursului organizat în vederea încredinţării managementului Teatrului de Nord Satu Mare, proiect prin care domnul Ştier Peter a fost declarat câştigător”.
Potrivit art. 3 alin .1 din OUG 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultura: „Managementul instituţiilor publice de cultură poate fi încredinţat unei persoane fizice care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are română sau a unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) întruneşte condiţiile de studii, de pregătire culturală şi de experienţă managerială, precum şi alte condiţii solicitate de autoritate;
d) nu deţine o funcţie de conducere la o altă instituţie din România ».
Asa cum rezulta din prevederile legale sus mentionate, toate aceste condiţii: de studii, de pregătire culturală şi de experienţă managerială trebuie întrunite cumulativ. Sintagma pregătire culturala înseamnă un ansamblu de cunoştinţe intr-un domeniu, ceea ce presupune participarea, absolvirea unor cursuri, programe, studii postuniversitare sau masterat în domeniul cultural şi dovedirea acestor cunoştinţe printr-o diploma, respectiv o adeverinţă.
Din documentaţia care a stat la baza desfăşurării concursului de proiecte de management, depusa la dosar, nu rezulta dovada pregătirii culturale a domnului S. P. , declarat câstigator. Faptul ca domnul S. P. a desfăşurat o activitate ca referent impresar şi apoi director administrativ la T. N. face dovada experienţei profesionale şi manageriale şi nicidecum a pregătirii culturale.
Susţinerea paratului din întâmpinare, conform căreia după introducerea acţiunii de către reclamant, domnul S. P. a procedat la urmarea unor cursuri pentru a dobândi pregătirea culturala necesara, nu poate fi reţinută, acest aspect nefiind de natura sa acopere neîndeplinirea condiţiei privind „pregătirea culturala”, care trebuia îndeplinită în momentul emiterii hotărârii atacate.
Faţă de cele de mai sus, instanţa a constatat că la adoptarea HCL nr. 38/03.03.2011, autoritatea publică locală pârâtă a încălcat în mod grav condiţiile prevăzute de lege, încălcarea care, pentru restabilirea ordinii juridice poate fi sancţionată doar cu anularea actului administrativ adoptat în aceste condiţii, astfel că în temeiul art. 3, 8,10,18 din Legea nr. 554/2004 şi a textelor de lege amintite, instanţa a admis acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamant şi a anulat ca nelegala hotărârea de consiliu local contestată.
Împotriva acestei sentinţe, în termen şi legal timbrat, a declarat recurs pârâtul C. L. M. S. M., solicitând casarea acesteia, în sensul respingerii acţiunii în contencios administrativ.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că, motivele de nelegalitate semnalate de către I. P. sunt acoperite, împrejurare care reiese din adresa nr.421/30.01.2012 emisă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, considerente faţă de care şi ţinând cont de principiul de drept, conform căruia, actele juridice trebuie interpretate în sensul de a produce efecte juridice, recurentul susţine că se impune admiterea recursului de faţă, iar pe cale de consecinţă, păstrarea HCL nr.38/3.03.2011.
În drept au fost invocate disp.art. 482 pct.6 şi 8, art.486 Cod procedură civilă, OUG nr.189/2008, HG nr.1301/2009, Legea nr. 215/2001.
Prin precizarea depusă la dosar la data de 30.03.2012, recurentul a arătat că înţelege să invoce ca temei legal al prezentului recurs, prevederile art.304 pct.8 şi 9 şi 305 Cod procedură civilă, în loc de art. 482 pct.6 şi 8, art.486 din Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul P. J. S. M. a solicitat în principal anularea recursului de faţă, ca fiind formulat şi semnat de viceprimarul municipiului S. M., care nu are calitatea de reprezentant al C. L. , iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul pârât Ş. P. nu a formulat întâmpinare şi nici nu şi-a exprimat poziţia faţă de prezentul recurs şi excepţia invocată de intimatul reclamant.
Analizând recursul declarat prin prisma excepţiei invocate, Curtea de Apel Oradea a reţinut următoarele:
Din cuprinsul recursului declarat în cauză, reiese că, acesta deşi poartă antetul C. L. M. S. M., este formulat şi semnat de către Viceprimarul municipiului, dl. K. G., care semnează pentru preşedintele de şedinţă.
Calitatea de viceprimar a acestuia reiese fără nici un echivoc din adresa depusă în copie la fila 4 recurs, nr.421/30.01.2012, emisă de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, adresată d-lui viceprimar K. G.
Potrivit art.21 din Legea nr. 215/2001, Consiliul Local este autoritatea deliberativă a administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe iar primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice. Atât consiliile locale cât şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.
Pe de altă parte, potrivit art.57 din lege, viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept a acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale. Art.62 din Legea nr. 215/2001 prevede că, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.
Aşadar, nici primarul nici înlocuitorul de drept al acestuia nu pot reprezenta Consiliul local, ca autoritate deliberativă, în justiţie, fără a se situa în afara prevederilor legale.
Pe de altă parte, recursul declarat în numele C. L. M. S. M., este semnat pentru „ preşedinte de şedinţă”, de către d-l viceprimar, fără ca acesta să facă dovada unei împuterniciri exprese în acest sens din partea preşedintelui de şedinţă, respectiv a d-lui L. L., care a semnat Hotărârea nr.38/3.03.2011, a cărui anulare s-a solicitat de către reclamant.
Faţă de cele relevate mai sus, şi, constatând că prezentul recurs a fost formulat de o persoană fără calitate de reprezentant legal, Curtea de Apel Oradea, a admis excepţia invocată de intimatul reclamant, iar pe cale de consecinţă, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, a dispus anularea recursului de faţă, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Ca urmare a admiterii excepţiei, criticile care vizează aspectele de fond ale cauzei, nu au mai format obiectul analizei instanţei de recurs.
