Orice persoană care exercită calea de atac a recursului împotriva unei încheieri pronunţate în procedura necontencioasă trebuie să justifice un interes. Interesul promovării recursului trebuie să fie legitim, personal, născut şi actual.
Curtea de Apel Iaşi, decizia nr. 1284 din 9 noiembrie 2009
Prin încheierea nr. 3005 din 1.09.2009 pronunţată de judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Vaslui, s-a admis cererea de depunere şi menţionare acte, aşa cum a fost formulată de Cooperativa de Consum B.-B., Societate Cooperativă de gradul I, dispunându-se menţionarea în a depunerii următoarelor acte: Hotărârea adunării generale ordinare a membrilor cooperatori nr. 7 din data de 20.08.2008, cu datele cuprinse în cererea de depunere şi menţionare acte. S-a dispus publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a următoarelor acte: Hotărârea adunării generale ordinare a membrilor cooperatori, nr. 7 din 20.08.2009.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că:
Prin cererea înregistrată sub nr. 29558 din 28.08.2009 s-a solicitat menţionarea în registrul comerţului a depunerii următoarelor acte: Hotărârea adunării generale ordinare a membrilor cooperatori, nr. 7 din data 20.08.2009. În susţinerea cererii au fost depuse înscrisurile menţionate în opisul inclus la cererea de depunere şi menţionare acte pe baza cărora judecătorul delegat, constatând că erau îndeplinite cerinţele legale, în conformitate cu dispoziţiile art. 331 şi urm. din Codul de procedură civilă, ale Legii 31/1990 republicată, ale Legii nr. 26/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a admis cererea.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs S.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie cu următoarea motivare:
Încheierea nr. 3005 din 1.09.2009 emisă de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Vaslui a fost motivată în temeiul Legii nr. 31/1990 şi Legii nr.26/1990, însă Cooperativa de Consum funcţiona în baza Legii nr.1/2005.
De asemenea, prin încheierea recurată s-a dispus publicarea în Monitorul Oficial partea IV-a, însă conform art. 44 alin. 1 din Legea nr.1/2005 publicarea se face în Monitorul Oficial dar în partea VII-a.
Înscrisurile transmise în susţinerea cererii de depunere şi menţionare de acte de către P.M. (pentru Cooperativa de Consum B.–B., Societate Cooperativă de gradul I) nu întruneau condiţiile de legalitate cerute de Legea nr.1/2005.
Conform Legii nr.1/2005 statutul şi actul constitutiv al Cooperativei de Consum B.–B. puteau fi modificate, putând dobândi calitatea de membru cooperator orice persoană care a împlinit vârsta de 16 ani şi care îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 22-23 din Legea nr. 1/2005. În speţă, numiţii P.M. şi B.D. nu puteau avea calitatea de membri cooperatori al Cooperativei de Consum B.– B., întrucât îşi aveau domiciliul în municipiul Bârlad.
Hotărârea nr. 7 din data de 20.08.2009 nu era o hotărâre a adunării generale ordinare, această hotărâre fiind o hotărâre a adunării generale extraordinare.
În cursul lunii august 2009, numiţii M.I., C.I. şi A.M. au solicitat o şedinţă a Adunării Generale extraordinare, conform art. 34 din Legea nr.1/2005. În calitate de administrator al Cooperativei de Consum B.– B., pe 4 august 2009 a convocat o şedinţă a Consiliului de Administraţie, ocazie cu care s-a aprobat organizarea unei adunări generale extraordinare conform art. 34 din Legea nr.1/2005 coroborat cu art. 41 din aceeaşi lege.
Adunarea Generală Extraordinară a fost convocată pentru data de 20 august 2009 şi avea pe ordinea de zi de discutat două probleme: informarea cu privire la rezultatele economico-financiare de la alegeri până la data de 31 iulie 2009 şi discutarea activităţii preşedintelui societăţii Cooperativei B.-B. la solicitarea a trei membri cooperatori în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 1/2005.
Deşi fusese convocată o Adunare generală extraordinară care avea stabilite în mod clar problemele ce urmau a fi discutate la data de 20.08.2009, cele trei persoane menţionate mai sus şi care au solicitat convocarea adunării generale extraordinare, în mod abuziv au deviat de la ordinea de zi, hotărându-se următoarele:
Aşa cum a precizat mai sus, şedinţa din data de 20 august 2009 era o şedinţă a adunării generale extraordinare, şedinţă în cadrul căruia trebuiau discutate doar cele două probleme aşa cum au fost ele făcute public.
Numiţii C.I., A.M. şi M.I. în cadrul adunării generale extraordinare, adunare care nu avea competenţă în privinţa dezbaterii rezultatelor economico-financiare, alegerea membrilor Consiliului de administraţie sau a preşedintelui societăţii cooperatiste, prin hotărârea nr. 7 din 20.08.2009 au stabilit excluderea recurentului din rândul membrilor cooperatori, revocarea lui din funcţia de preşedinte şi de membru în Consiliul de administraţie.
Aşa cum s-a arătat mai sus, Adunarea Generală extraordinară nu avea competenţe privind excluderea membrilor cooperatori. Această hotărâre nr.7 din 20 august 2009 transmisă la Oficiul Registrului Comerţului spre publicare şi înregistrarea menţiunilor, apărea ca fiind a Adunării generale ordinare, deşi pentru data de 20 august 2008 fusese convocată Adunarea generală extraordinară care avea stabilită o altă ordine de zi.
Conform art. 44 din Legea nr. 1/2005 hotărârile adunării generale, pentru a fi opozabile terţilor, se depun în termen de 15 zile de la data adoptării, la oficiul registrului comerţului pentru a fi menţionate în registrul comerţului şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a. În cazul în care aceste hotărâri implică modificarea actului constitutiv, se poate publica numai actul adiţional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate. De asemeni aceste hotărâri nu pot fi executate înainte de îndeplinirea acestor formalităţi.
Încheierea recurată era pronunţată în temeiul dispoziţiilor Cărţii a III-a, art. 331-339 Cod procedură civilă, care reglementează procedura necontencioasă.
Potrivit dispoziţiilor art. 336 alin. 3, recursul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii, dispoziţii care se coroborează cu cele ale art. 6 din Legea nr.26/1990. Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, orice persoană care exercită calea de atac a recursului împotriva unei încheieri pronunţate în procedura necontencioasă trebuie să justifice un interes.
Or, recurentul S.I. nu şi-a justificat interesul promovării recursului, în sensul de a fi legitim, personal, născut şi actual, deoarece prin criticile formulate nu a făcut referiri la vătămările ce i s-ar fi adus prin pronunţarea respectivei încheieri, raportat la dispoziţiile art. 331 şi urm. Cod procedură civilă şi ale Legii nr. 26/1990.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 312 Cod procedură civilă, curtea a respins ca lipsit de interes recursul declarat de S.I., menţinând ca legală şi temeinică hotărârea recurată.
