REFUZ NEJUSTIFICAT DE ELIBERARE A UNUI AVIZ. CONTESTARE. PROCEDURĂ


Ideea după care şi refuzul trebuie contestat la autoritatea la care s-a depus iniţial cererea de eliberare a actului administrativ, ca în situaţia în care se solicită anularea unui act administrativ nu corespunde art. 5 din Legea nr. 29/1990, fiind evident că autoritatea nu-şi va modifica propriul său răspuns.

Prin cererea înregistrată la 14.08.1998, reclamanta SC “X” SRL a chemat în judecată MINISTERUL MUNCII Şl PROTECŢIEI SOCIALE, solicitând obligarea acestuia la eliberarea avizului pentru încheierea de contracte de a cetăţenilor români care urmează să presteze activităţi lucrative pe teritoriul statului Israel.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a refuzat eliberarea avizului cu motivarea că reglementările în vigoare prevăd ca societăţile de asigurare trebuie să prezinte dovada existenţei contractului de reasigurare încheiat cu

0 societate de asigurări de pe teritoriul statului Israel.

Se susţine că acest refuz al pârâtului este nejustificat, deoarece, pe de o parte, nu este indicată nici o bază legală, iar pe de altă parte reclamanta a făcut dovada existentei unui contract de reasigurare cu societatea germană ELVILA ASSISTANCE.

Pârâtul a invocat în principal lipsa procedurii administrative prealabile, iar pe fondul acţiunii netemeinicia acesteia, deoarece Ordinele Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 311 şi 439/1996 şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei speciale prevăd că societăţile de asigurări trebuie să prezinte dovada existenţei contractului de reasigurare cu o societate de asigurări de pe teritoriul statului Israel, capabilă să garanteze plata primelor de asigurare către persoanele asigurate pe teritoriul statului Israel.

Excepţia lipsei procedurii administrative prealabile este nefondată, fiind evident că reclamantul s-a adresat întâi cu o cerere pentru eliberarea avizului, către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – Comisia specială, cerere căreia

i s-a răspuns printr-un refuz comunicat cu adresa nr. 190 din 17.07.1998.

Urmare acestui răspuns reclamanta a formulat acţiune în justitie la 14.06.1998.
Ideea după care şi refuzul trebuie contestat la autoritatea la care s-a depus iniţial cererea de eliberare a actului administrativ, ca în situaţia în care se solicită anularea unui act administrativ, nu corespunde sensului art. 5 din Legea nr. 29/1990, fiind evident că autoritatea nu îşi va modifica propriul său răspuns.

în ceea ce priveşte fondul litigiului, din actele dosarului rezultă că pârâta nu are temei legal să refuze eliberarea acestui aviz.

Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor şi Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România nu reglementează posibilitatea instituirii unor condiţii speciale, suplimentare, pentru încheierea contractelor de asigurare ce îşi produc efecte în anumite ţări.

Ordinele nr. 311 şi 439/1996 ale Ministerului Muncii adaugă la lege, în sensul că instituie o serie de condiţii referitoare la asigurarea cetăţenilor români care doresc să lucreze în Israel, prevederi justificate printr-o serie de probleme create de accidentele înregistrate în această ţară în rândurile muncitorilor români.

Nelegalitatea acestor ordine este invocată de reclamantă pe cale de excepţie; instanţa reţine însă nelegalitatea unei singure prevederi, aceea din Regulamentul Comisiei speciale în baza Ordinului nr. 439/1996, regulament care stipulează necesitatea pentru societăţile de asigurare de a prezenta contract de reasigurare cu o societate de pe teritoriul statului Israel.

în speţă, reclamanta a prezentat contractul de reasigurare cu o societate din Germania şi a făcut dovada prin contractul depus şi prin alte înscrisuri că această societate operează şi în Israel, împreună cu societatea Shalom Assistance (adresa Shalom Assistance din 26.02.1998).

în raport de aceste înregistrări, refuzul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale de a elibera reclamantei avizul solicitat este neîntemeiat, urmând ca acţiunea să fie admisă în baza art. 1 şi 11 din Legea nr. 29/1990.

Notă: Recursul declarat împotriva sentinţei a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 1110/28.03.2000 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie – Secţia Administrativ. (Judecator Georgeta Leti)

(Secţia Contencios Administrativ, sentinţa civilă nr. 595/1999)