Registrul Comerţului. Obligativitatea citării intervenientului


În conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, în cazul în care au fost formulate cereri de intervenţie, judecătorul delegat va cita intervenienţii şi se va pronunţa asupra cererilor acestora în condiţiile art. 49 şi urm. C.proc.civ., nefiind aplicabile dispoziţiile art. 335 C.proc.civ.

Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 803 din 22 iulie 2009

Judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Argeș, prin încheierea nr. 2119/18.03.2009, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul I.N. și a admis cererea de depunere și menționare acte nr. 56441/20.09.2007 formulată de petentă, dispunând menționarea depunerii la Registrul Comerțului a actului constitutiv consolidat adoptat ca urmare a hotărârii A.G.A. din 19.09.2007 a SC S.G. SRL.

Pentru a se pronunța în sensul arătat, judecătorul delegat a constatat, analizând cererea de intervenție, că aceasta vizează aspecte ce țin de încălcarea convenției, prin modul de adoptare a hotărârilor cu încălcarea înțelegerii asociaților, exprimată printr-o clauză în contractul de cesiune, iar pe de altă parte intervenientul, având calitatea de administrator sechestru al bunurilor petentei, poartă întreaga responsabilitate asupra actelor societății, dar nu se poate pune semnul egalității între această calitate și cea de reprezentant legal al societății.

De asemenea, analizând cererea, la nivel formal, judecătorul delegat a reținut că actul constitutiv consolidat a fost adoptat cu majoritatea prevăzută în actul constitutiv, așa cum rezultă din conținutul tuturor actelor doveditoare, anexate prezentei cereri.

în fine, cel puțin la nivel de aparență, s-a reținut că nu rezultă indicii de natură să împiedice aducerea la cunoștința publică a hotărârii în discuție, aspect însă ce urmează a fi analizat de către instanța de drept comun chemată să se pronunțe asupra legalității adoptării hotărârii.

împotriva acestei încheieri s-a formulat recurs de către intervenientul I.N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C.proc.civ., susținând că, deși a formulat cerere de intervenție, nu a fost niciodată citat în fața judecătorului delegat. De asemenea, s-a precizat că la soluționarea acestei cereri, judecătorul delegat cu toate că a reținut inaplicabilitatea dispozițiilor art. 335 C.proc.civ. – referitoare la procedura necontencioasă – nu a dispus citarea sa pentru a-și formula apărări și a-și susține cererea de intervenție formulată. Ca atare, se impune desființarea încheierii și pe fond respingerea cererii de înregistrare mențiuni.

Examinând recursul prin prisma criticilor aduse, pe temeiurile invocate, dar și în limitele art. 3041C.proc.civ., Curtea a reținut că acesta este fondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.

într-adevăr, potrivit art. 304 pct. 5 C.proc.civ., atunci când prin hotărârea dată s-au încălcat formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C.proc.civ., se impune casarea hotărârii pronunțate prin încălcarea acestui text.

Astfel, verificând practicaua încheierii nr. 2119/18.03.2009 se constată că I.N. nu a fost citat ca intervenient în cauza cu care judecătorul delegat a fost învestit, deși, lecturând considerentele încheierii, rezultă că a fost analizată cererea de intervenție în interes propriu formulată de acesta, precum și faptul că avocatul ales a fost prezent, însă ca reprezentant al SC S.G. SRL.

Or, în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (2) Legea nr. 31/1990, republicată, în cazul în care au fost formulate cereri de intervenție, judecătorul delegat va cita intervenienții și se va pronunța asupra cererilor acestora în condițiile art. 49 și urm. C.proc.civ., nefiind aplicabile dispozițiile art. 335 C.proc.civ.

De asemenea, potrivit acestui din urmă text, dacă cererea prin însuși cuprinsul ei sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.

Față de dispoziția imperativă cuprinsă în textul art. 46 alin. (2) din legea precitată, judecătorul delegat este obligat să citeze pe intervenient, or, în speță, a fost omisă citarea acestuia, astfel că au fost încălcate dispozițiile art. 85 C.proc.civ., în raport de care judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel.

Textul sus-citat constituind o derogare de la dispoziția art. 335 C.proc.civ., intervenientul trebuia citat, ceea ce în cauză nu s-a demonstrat, astfel critica sa este justificată.

Sub acest aspect devin incidente dispozițiile art. 105 alin. (2) C.proc.civ., referitoare la anularea actelor îndeplinite cu neobservarea formelor legale, vătămarea părții în cauză neputând fi înlăturată în alt mod.

Față de cele expuse, Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) și (5) C.proc.civ., coroborat cu art. 304 pct. 5 și art. 105 alin. (2) C.proc.civ., precum și art. 46 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, a admis recursul, a casat încheierea și a trimis cauza spre rejudecare judecătorului delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Argeș.