Atâta timp cât reclamanta-creditoare a formulat o acţiune în pretenţii împotriva pârâtei-debitoare, cererea pentru declanşarea procedurii falimentului este prematură.
Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 29 din Legea nr. 64/ 1995 – republicată conduce la respingerea cererii de declanşare a procedurii falimentului.
Prin sentinţa nr. 4674/4.10.1999, Tribunalul Bucureşti – secţia comercială a respins cererea de suspendare a cauzei în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ. formulată de reclamanta-creditoare S.N.T. “R.” – S.A. Bucureşti în contradictoriu cu debitoarea-contestatoare S.C. “T.I.T.C.” – S.A. Bucureşti, fiind respinsă şi excepţia de necompetenţă teritorială invocată de contestatoare, ca nefondată.
Prin aceeaşi sentinţă a fost admisă contestaţia formulată de debitoare împotriva cererii de declanşare a procedurii falimentului şi, în consecinţă, s-a respins, ca nefondată, cererea creditoarei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că înscrisurile depuse de creditoare nu fac dovada existenţei unei creanţe certe, lichide şi exigibile în condiţiile art. 29 din Legea nr. 64/1995 – republicată, adică a faptului că existenţa creanţei este neîndoielnică, are cuantumul precis determinat şi este ajunsă la scadenţă.
împotriva acestei sentinţe, reclamanta-creditoare a declarat recurs, considerând-o netemeinică şi nelegală.
Prin criticile formulate, recurenta a susţinut, în esenţă, că în mod greşit s-a reţinut prematuritatea cererii sale, cu motivarea că a formulat şi o acţiune în pretenţii împotriva debitoarei şi că prin înscrisurile depuse nu a făcut dovada existenţei unei creanţe certe, lichide şi exigibile.
Recurenta a mai susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a apreciat probele, reţinând afirmaţia contestatoarei-debitoare că nu se află în încetare de plăţi, ci ar fi refuzat plata sumei pretinse.
Curtea de Apel Bucureşti – secţia comercială a respins recursul, ca nefondat, constatând că din certificatul depus la dosar rezultă că pentru creanţa invocată,
creditoarea a formulat şi o acţiune în pretenţii, astfel încât în mod corect instanţa de fond a reţinut prematuritatea cererii de declanşare a procedurii falimentului.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti – secţia comercială a mai constatat că prin actele depuse la dosar, creditoarea nu a făcut dovada existenţei unei creanţe certe, lichide şi exigibile şi nici a faptului că debitoarea se află în încetare de plăti, situatie în care sentinta recurată este temeinică si legală. (Judecator Florica Bodnar)
(Secţia comercială, decizia nr. 94/2000)
