Cum sentinţa atacată se referă exclusiv la dispunerea trecerii efective a debitoarei la procedura falimentului, ca o consecinţă a neconfirmării planului de reorganizare, recurenta nu mai este în măsură să critice respingerea planului de reorganizare.
Prin cererea introductivă înregistrată în data de 23.12.1999 la Tribunalul Teleorman, creditoarea B.C.R. S.A. – Agenţia Turnu-Măgurele a solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi falimentului, prevăzută de Legea 64/1995, republicată, împotriva debitoarei S.C. “C.” S.A..
Contestaţia formulată de debitoare în temeiul art. 31 alin. 3 din Legea respectivă a fost respinsă, ca nefondată, de Tribunalul Teleorman, prin judecătorul sindic, dispunându-se deschiderea procedurii în cauză, prin sentinţa 359, pronunţată la 11.04.2000, în dosarul 486/RJF/2000, rămasă irevocabilă.
în cursul continuării procedurii în cauză, în cadrul căreia mai mulţi creditori au formulat declaraţii de creanţă, debitoarea a depus, la 8.01.2001, un plan de reorganizare privind continuarea activităţii, potrivit art. 59 alin. 1 şi 2 din Legea 64/1995, republicată.
Prin încheierea nr. 2000 dată în cauză la 13.02.2001, Tribunalul Teleorman a respins planul de reorganizare propus de debitoare şi a trimis cauza pentru a se dispune de către judecătorul sindic de îndată trecerea la procedura falimentului, în condiţiile art. 77 şi următoarele din Legea menţionată.
Prin decizia 213 r! pronunţată la 23.05.2001, în dosarul 1204/2001, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a Vl-a comercială, a respins, ca nefondat, recursul declarat de debitoare împotriva încheierii menţionate anterior, care a rămas astfel irevocabilă.
Ca urmare a respingerii, prin hotărârea irevocabilă, a planului de reorganizare propus de debitoare, mai mulţi creditori au solicitat trecerea la procedura falimentului debitoarei.
Prin sentinţa nr. 805 pronunţată la 26.06.2001, Tribunalul Teleorman, prin judecătorul sindic, a admis cererea creditorilor şi a dispus trecerea debitoarei la procedura falimentului, în conformitate cu art. 69 alin. 2 din Legea nr. 64/ 1995, republicată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 69 alin. 2 din legea menţionată, având în vedere că planul propus de debitoare a fost respins, iar hotărârea în acest sens a rămas irevocabilă.
împotriva acestei sentinţe debitoarea a declarat recurs, criticând hotărârea atacată, ca netemeinică şi nelegală.
Prin motivele de recurs formulate s-a arătat că măsura respingerii planului de reorganizare a fost luată cu prea mare uşurinţă, deoarece acesta îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 60 şi de art. 61 din Legea nr. 64/1995, republicată, în cuprinsul lui fiind indicate perspectivele de redresare, faptul că societatea se află deja într-un proces de redresare, dovedit de faptul că în ultimii 3 ani şi- a desfăşurat activitatea prin forţe proprii, fără să mai contracteze credite; s-a mai arătat de către recurentă că în vederea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 61 din legea menţionată, a disponibilizat aproximativ 500 de muncitori, iar în legătură cu creanţa B.C.R. S.A., dintr-un credit de 17 miliarde s-a ajuns la un debit de aproximativ 50 miliarde, prin diverse “inginerii financiare”, cum ar fi transformarea unui credit de cca. 600.000 USD cu dobânda 10% în lei chiar în perioada în care dobânda pentru creditele în lei erau de 100%.
i Intimatele-creditoare B.C.R. S.A. – Sucursala Turnu Măgurele şi Electrica
S.A. – Sucursala Alexandria au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Faţă de acestea, având în vedere actele şi lucrările dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat.
Planul de reorganizare propus de debitoare în cauză nu îndeplineşte în totalitate condiţiile prevăzute, cu caracter obligatoriu, de art. 60 C. pr. civ. din Legea nr. 64/1995. Astfel, planul respectiv nu cuprinde, în primul rând, modalitatea de lichidare a întregului pasiv, cu privire la majoritatea creditorilor conform art. 60 alin. 2, iar posibilităţile şi măsurile de redresare sunt în general insuficient de concrete. Faptul că debitoarea nu a mai contractat credite în ultimii ani nu reprezintă automat o dovadă pertinentă şi concludentă care să ateste existenţa unui proces de redresare, iar susţinerea privind desfăşurarea unei activităţi prin forţe proprii nu prezintă o suficientă relevanţă din moment ce nu se indică şi nu se probează în condiţiile art. 60 alin. 1 din legea menţionată.
Disponibilităţile de personal invocate nu apar ca o consecinţă a respingerii planului de reorganizare, iar măsura restrângerii de personal nici nu este prevăzută, cu caracter obligatoriu de art. 61 din Legea nr. 64/1995, republicată, decât în condiţiile în care însăşi debitoarea a decis o astfel de măsură.
în ceea ce priveşte contestarea creanţei B.C.R. – S.A., recurenta are posibilitatea legală să pună în discuţie acest aspect, în cursul continuării procedurii, în condiţiile art. 97 din legea menţionată.
De altfel, faţă de faptul că prin motivele de .ecurs s-a criticat doar măsura respingerii planului de reorganizare, trebuie -eţinut că sentinţa recurată nu are un astfel de obiect. Aplicarea prevederilor art. 67 din Legea nr. 64/1995 s-a efectuat în cauză la 13.02.2001, iar planul a fost respins ca urmare a nevotării lui de creditori prin încheierea nr. 200 dată la acel termen, ori acea încheiere este irevocabilă şi prezintă autoritate de lucru judecat, recursul debitoarei împotriva acesteia fiind respins, ca nefondat, prin decizia nr. 213 R de la 23.05.2001 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a Vl-a comercială.
Sentinţa nr. 805/26.06.2001, atacată în cauză se referă exclusiv la dispunerea trecerii efective la procedura falimentului, cu privire la debitoare, doar ca o consecinţă a neconfirmării anterioare a planului debitoarei, astfel că prin recursul de faţă debitoarea nici nu era îndreptăţită să mai critice măsura respingerii planului de reorganizare.
în consecinţă, având în vedere considerentele arătate, Curtea, în baza art. 312 pct. 1 C. pr. civ., urmează să respingă recursul, ca nefondat. (Judecator Decebal Taragan)
(Secţia a Vl-a comercială, decizia nr. 488/2001)
