Retragerea este o modalitate de protecţie a intereselor asociatului dar şi o modalitate de protecţie a interesului social.
Retragerea este o modalitate de protecţie a intereselor asociatului dar şi o modalitate de protecţie a interesului social.
Excluderea asociatului dintr-o societate reprezintă o sancţiune care se aplică în cazul unor fapte care prin gravitatea lor ameninţă existenţa societăţii.
Excluderea asociatului dintr-o societate reprezintă o sancţiune care se aplică în cazul unor fapte care prin gravitatea lor ameninţă existenţa societăţii.
Numai aparent cele două proceduri judiciare ar putea fi conexate pentru o mai bună administrare a justiţiei.
Numai aparent cele două proceduri judiciare ar putea fi conexate pentru o mai bună administrare a justiţiei.
In realitate însă, cele două proceduri nu sunt reductibile la reguli comune.
Noţiunea instituţională a societăţii şi necesitatea protecţiei interesului social justifică recunoaşterea principiului subsidiarităţii autorizării cererii de retragere, în raport cu procedura judiciară având ca obiect excluderea.
De modul de soluţionare a acestei din urmă proceduri depinde însăşi raţiunea şi soarta cererii având ca obiect retragerea asociatului împotriva căruia a fost demarată acţiunea de excludere, fiindcă exercitarea dreptului de retragere este indisolubil legată de calitatea de asociat a celui ce demarează această procedură.
De modul de soluţionare a acestei din urmă proceduri depinde însăşi raţiunea şi soarta cererii având ca obiect retragerea asociatului împotriva căruia a fost demarată acţiunea de excludere, fiindcă exercitarea dreptului de retragere este indisolubil legată de calitatea de asociat a celui ce demarează această procedură.
Ordinea promovării celor două acţiuni nu este importantă, câtă vreme în acţiunea având ca obiect retragerea se discută existenţa motivelor temeinice de retragere, fiind necesar ca pentru îndepărtarea riscului oricărui abuz în exercitarea acestui drept să se constate antagonismul dintre interesul personal al asociatului şi interesul social.
Ordinea promovării celor două acţiuni nu este importantă, câtă vreme în acţiunea având ca obiect retragerea se discută existenţa motivelor temeinice de retragere, fiind necesar ca pentru îndepărtarea riscului oricărui abuz în exercitarea acestui drept să se constate antagonismul dintre interesul personal al asociatului şi interesul social.
Decizia nr. 12 din 24 ianuarie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 1391/20.09.2006 pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 563/84/2005 s-a admis acţiunea formulată de reclamantul T.C. în contradictoriu cu pârâţii L.I., L.M., T.V., SC C. SRL Crişeni şi, în consecinţă, s-a încuviinţat retragerea reclamantului din SC C. SRL Crişeni, pârâta SC C. SRL Crişeni fiind obligată să plătească reclamantului T.C. suma de
3.800,00 lei reprezentând cota parte de 33,33% din capitalul social, precum şi aceeaşi cotă parte din valoarea patrimoniului social de 1218699,8134 lei, respectiv 406192,64 lei echivalentul patrimoniului net şi 48895,11 lei dividende din suma totală de 146700,00 lei, fiind respinsă ca nefondată cererea formulată de SC C. SRL Crişeni privind confirmarea hotărârii de excludere din societate a asociatului T.C.
S-a dispus cu privire la structura capitalului social după încuviinţarea cererii de retragere.
Pentru a dispune în acest sens instanţa de fond a apreciat că nerealizarea condiţiei unanimităţii, în sensul retragerii asociatului T.C., conferă legitimitate demersului judiciar iniţiat de către reclamant în sensul exercitării acţiunii în autorizarea retragerii sale din SC C. SRL Crişeni.
Totodată, instanţa a statuat asupra caracterului nefondat al cererii privitoare la confirmarea hotărârii de excludere din SC C. SRL Crişeni.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel apelanţii L.I., L.M., T.V., SC C. SRL Crişeni, solicitând reformarea ei în sensul desfiinţării hotărârii atacate şi trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, în vederea suspendării pricinii ce are ca obiect retragerea asociatului T.C., până la soluţionarea litigiului având ca obiect excluderea acestui asociat.
În susţinerea apelului exercitat apelanţii au relevat că cele două proceduri judiciare au fost în mod greşit conexate, întrucât măsura de administrare judiciară a conexării lor nu se impunea, ea neputând fi justificată prin prisma cerinţelor unei mai bune administrări a justiţiei, a unei viziuni de ansamblu asupra raporturilor litigioase dintre părţi ori a evitării pronunţării unor hotărâri contradictorii.
S-a susţinut că, dimpotrivă, cele două cereri nu au o legătură suficientă de natură să justifice măsura joncţiunii, ele fiind susceptibile de soluţionare în cadrul unor proceduri ireductibile la reguli
comune, câtă vreme sancţiunea excluderii este incompatibilă cu drepturile inerente calităţii de asociat şi cu principiile generale ale dreptului comun.
Intimatul, prin întâmpinarea formulată, s-a opus admiterii apelului.
Deliberând asupra cererii de apel, Curtea reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 27 aprilie 2005 reclamantul T.C. a chemat în judecată pe pârâţii SC C. SRL Crişeni, L.I., L.M., T.V., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se încuviinţeze cererea sa de retragere din SC C. SRL Crişeni cu obligarea societăţii pârâte la plata contravalorii părţilor sociale şi a cotei din patrimoniu corespunzătoare părţilor sociale deţinut. Cu cheltuieli de judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Sălaj, sub nr. 1914/2005 reclamanta SC C. SRL Crişeni a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună excluderea asociatului T.C. din cadrul aceleiaşi societăţi.
Cele două proceduri judiciare au fost conexate, instanţa de fond socotind că acestea trebuie reunite pentru o mai bună administrare a justiţiei.
Un prim motiv de apel îl constituie acela că modalitatea procedurală a judecăţii celor două pricini care au fost reunite înaintea aceluiaşi complet, este una greşită, întrucât cele două cereri sunt susceptibile de soluţionare în cadrul unor proceduri inconciliabile prin natura şi efectele pe care le produc asupra raporturilor societare, precum şi asupra modalităţii de desocotire între asociaţi.
Deliberând asupra prezentului apel, prin prisma motivului anterior expus, Curtea reţine următoarele:
Retragerea face parte dintre modalităţile de încetare a raporturilor de asociere, alături de procedura cesiunii drepturilor sociale, a excluderii din societate şi a dizolvării societăţii. Ea constă în părăsirea voluntară a societăţii, cu consecinţa încetării calităţii de asociat şi a răscumpărării de către societate a părţilor asociatului retras, urmată de anularea acestora şi reducerea capitalului social.
Retragerea asociatului este strâns legată de conflictul dintre interesele personale ale asociaţilor şi interesul social.
În condiţiile imposibilităţii concilierii intereselor asociaţilor retragerea poate fi obţinută pe cale judiciară, prin invocarea unor motive a căror temeinicie este lăsată la aprecierea judecătorilor.
Pentru îndepărtarea riscului oricărui abuz în solicitarea retragerii instanţa trebuie să constate antagonismul dintre interesul personal al asociatului şi interesul social, întrucât acesta din urmă nu mai corespunde aşteptărilor care au animat participarea asociatului la constituirea societăţii.
Dreptului asociaţilor de a solicita retragerea din societate trebuie inclus în categoria drepturilor fundamentale intrinseci calităţii de asociat.
Exerciţiul acestui drept este limitat de principiul general al exercitării cu bună-credinţă al drepturilor subiective şi de principiul libertăţii de a gestiona pe baze contractuale exercitarea drepturilor părţilor.
Curtea apreciază că cele două proceduri judiciare, având ca obiect excluderea asociatului T.C. şi cererea acestuia din urmă de a se retrage din societatea SC C. SRL Crişeni, nu pot fi reunite pentru a fi judecate împreună.
Recunoaşterea legitimării procesuale active în cazul acţiunii în retragere este indisolubil legată de recunoaşterea calităţii de asociat a titularului cererii.
Excluderea este o sancţiune incompatibilă cu drepturile inerente calităţii de asociat.
În realitate însă, cele două proceduri nu sunt reductibile la reguli comune.
În accepţiunea Curţii, noţiunea instituţională a societăţii şi necesitatea protecţiei interesului social justifică recunoaşterea principiului subsidiarităţii autorizării cererii de retragere, în raport cu procedura judiciară având ca obiect excluderea.
Retragerea constituie unul dintre mijloacele legale de protecţie a intereselor asociatului. Autorizarea ei de către instanţă prin raportarea la interesul social este necesară pentru îndepărtarea abuzului în solicitarea retragerii. Câtă vreme procedura de excludere nu este soluţionată, instanţa nu este în măsură să statueze dacă o asemenea cerere are sau nu caracter abuziv.
Retragerea este un mod subsidiar de părăsire a societăţii, fapt care poate fi dedus şi din aceea că instanţa investită cu o astfel de cerere trebuie să realizeze un control real al justeţii motivelor de retragere.
Pentru considerentele mai sus expuse Curtea va aprecia că măsura de administrare judiciară a conexării celor două proceduri nu trebuia realizată prin îndeplinirea acesteia fiind înfrânt principiul subsidiarităţii cererii de retragere.
Cele două proceduri sunt inconciliabile şi din perspectiva efectelor diferite pe care le produc din perspectiva exigibilităţii drepturilor ce se cuvin intimatului.
Cererea de excludere se impune a fi soluţionată autonom cu administrarea în condiţii de contradictorialitate a probelor cu înscrisuri, cu interogatoriul, probelor testimoniale şi expertiza, utile şi pertinente pentru dezlegarea raportului juridic litigios.
Pentru aceste considerente şi în temeiul dispoziţiilor art. 296 Cod proc.civ., va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Culpa procesuală a intimatului fiind dovedită, acesta va fi obligat să plătească apelanţilor suma de 3.029,95 lei cheltuieli de judecată în apel. (Judecător Simona Szabo)
NOTĂ: decizia a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin decizia civilă nr. 3766/21.11.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
