– Cod procedură civilă: art. 158, art. 322 pct. 1, art. 323;
– Legea nr. 213/1998: art. 10 alin. 2.
Din redactarea art. 322 pct. 2 C. pr. civ., rezultă neechivoc că pot fi supuse revizuirii, în mod exhaustiv, doar hotărârile definitive de fond, precum şi hotărârile pronunţate de instanţele de recurs prin care s-au modificat hotărârile atacate pe chestiuni de fond stabilite de ea însăşi, pe baza unor noi înscrisuri sau a reaprecierii probelor administrate în cauză.
în speţă, cum recursul a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Suceava, fiind evident că hotărârea Tribunalului este definitivă în sensul conferit de către legiuitor prin art. 322 C. pr. civ., competenţa de soluţionare a revizuirii aparţine Tribunalului.
(Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, de administrativ şi fiscal,
decizia nr. 329 din 19 februarie 2009)
Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Botoşani sub nr. 4215/193 din 23 aprilie 2008, reclamanta B.E. a contestat Hotărârea nr. 191/2008 a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată asupra Terenurilor Botoşani.
La data de 27 mai 2008, petenta şi-a lămurit acţiunea, în sensul că a precizat că prin prezenta cerere înţelege să conteste răspunsul primit de la Primăria oraşului Bucecea sub nr. 2389 din 4 aprilie 2008, prin care i s-a respins cererea de trecere a unei suprafeţe de 1.000 mp teren intravilan situat în pct. 701 oraş Bucecea, din domeniul public în domeniul privat.
Prin sentinţa nr. 2717 din 27 mai 2008, Judecătoria Botoşani a admis excepţia necompetenţei materiale invocate din oficiu şi, în consecinţă, şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Botoşani – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Tribunalul Botoşani – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, procedând la soluţionarea cauzei, prin sentinţa nr. 1153 din 5 noiembrie 2008, a respins acţiunea ca nefondată.
Pronunţându-se astfel, instanţa de fond a reţinut că în atribuţiile Consiliului local nu intră şi aceea de a schimba situaţia juridică a unui teren din proprietate publică în proprietate privată, acest atribuit avându-l doar Guvernul României, conform Legii nr. 213/1998, la propunerea Consiliului Judeţean.
Recursul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând incidenţa art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998.
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. 97/20 din 26 ianuarie 2009, reclamanta-recurentă a solicitat revizuirea hotărârii pronunţate în dosarul nr. 3344/40/2008.
Fără a invoca un temei legal, revizuienta a reiterat motivele indicate prin acţiune la instanţa de fond şi prin recursul declarat împotriva sentinţei nr. 1153 din 5 noiembrie 2008 a Tribunalului Botoşani.
Examinând cererea de revizuire de faţă, Curtea a constatat următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 1 C. pr. civ., sunt supuse căii de atac a revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Art. 323 alin. 1 prevede expres că „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărârea rămasă definitivă şi a cărei revizuire se cere.’’
Din redactarea art. 322 alin. 1 C. pr. civ. rezultă că pot fi supuse revizuirii numai hotărârile definitive de fond, respectiv hotărârile pronunţate de instanţele de recurs prin care s-a modificat hotărârea atacată pe chestiuni de fond stabilite de ea însăşi, fie în baza înscrisurilor noi, fie urmare a reaprecierii probelor aflate la dosar.
în cazul în care Tribunalul a fost cel care a rezolvat fondul cauzei, iar Curtea de Apel a soluţionat recursul, cum este cazul în speţă, este evident că sentinţa tribunalului este hotărârea definitivă, în sensul art. 322 C. pr. civ., supusă revizuirii, iar competenţa de soluţionare, în conformitate cu disp. art. 323 C. pr. civ., aparţine Tribunalului.
Faţă de dispoziţiile legale aplicabile, sus-menţionate, care sunt de ordine publică, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi, în consecinţă, în temeiul art. 158 C. pr. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire de faţă în favoarea Tribunalul Botoşani – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
