C. proc. civ.. art. 322, art. 364
Reclamanta SC S. SA P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, revizuirea sentinţei arbitrale nr. 128 din 11 mai 2006, pronunţată de Tribunalul arbitral în litigiul cu pârâta CN C.F.R. SA, în dosarul nr. 381/2005.
Revizuirea, reglementată de art. 322 şi urm. C. proc. civ., este o calc extraordinară de atac de competenţa instanţei de judecată care a pronunţat hotărârea supusă revizuirii. Cum sentinţa arbitrală, a cărei revizuire se solicită prin prezenta, a fost pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pc lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în temeiul clauzelor compromisorii existente în contractele intervenite între părţi pentru accesul pe infrastructura feroviară. Tribunalul arbitral este competent să o soluţioneze.
Problema esenţială este a stabili dacă această calc extraordinară de atac îşi găseşte aplicaţie şi în cadrul procesului arbitral.
Din cuprinsul Cărţii a IV-a, „Despre arbitraj”, din Codul de proccdură civilă se desprinde ideea că o hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată „numai prin acţiune în anulare”, pentru cele nouă motive arătate de art. 364 C. proc. civ., calificată ca fiind un mijloc de exercitare a controlului judecătoresc printr-o acţiune în primă instanţă, împotriva unei hotărâri arbitrale însă nu există posibilitatea exercitării vreunei căi de atac ordinare şi/sau extraordinare dintre cele reglementate de Codul de procedură civilă. Cu atât mai mult cu cât art. 364 C. proc. civ. dispune imperios că sentinţa arbitrală poate fi desfiinţată numai printr-o acţiune în anulare, iar. pe de altă parte preia – printre motivele pentru acţiunea în anulare – şi două motive pentru care se poate cere revizuirea hotărârii. Prin urmare, nu există o altă modalitate, nici ordinară, nici extraordinară, de desfiinţare a unei sentinţe arbitrale, iar din alte texte care reglementează căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti nu rezultă că vreuna dintre ele s-ar aplica şi sentinţelor arbitrale. Mai mult, modul în care este conceput controlul judecătoresc al unei hotărâri arbitrale -număr limitat de motive, preponderent de natură procedurală, motive care trebuie, în prealabil, să fi fost ridicate şi în faţa Tribunalului arbitral, iar acesta să le fi respins -exclude posibilitatea admisibilităţii unor motive de desfiinţare a unei sentinţe arbitrale pe calea unei revizuiri.
în consecinţă, exercitarea unei căi de atac extraordinare – dintre cele reglementate de – nu este admisibilă. în actualul cadru legal, astfel că cererea de revizuire formulată a fost respinsă ca inadmisibilă.
Sentinţa arbitrală nr. 32 din 19 februarie 2008
