Reziliere convenţională. Accepţiune economică. Conduita părţilor. Constatarea ei


C. civ.. art. 1020

în sistemul român de drept, acţiunea în reziliere judiciară a contractului poate fi intentată numai de partea care a executat sau care se declară gata să execute contractul. A fort ion, această condiţie este specifică şi rezilierii convenţionale. Din moment ce reclamanta nu contestă faptul că a întârziat punerea la dispoziţia pârâtei a unuia dintre autovehiculele închiriate, înseamnă că reclamanta locator nu şi-a executat, la termenul convenit. prestaţia caracteristică. Dc asemenea, reclamanta nu a probat efectuarea declaraţiei că este gata să execute contractul. Neexecutarea la termenul convenit de către reclamanta locator a obligaţiei mai sus menţionate, în condiţiile în care solicită constatarea rezilierii contractului litigios, echivalează, într-o concepţie formală şi conservatoare, cu respingerea primului capăt de cerere arbitrală. Strict economic, acest capăt de cerere este întemeiat. Tribunalul arbitral a apreciat că se impune constatarea rezilierii contractului de locaţie de autovehicule din 31 martie 2008, atâta timp cât din comportamentul părţilor, manifestat inclusiv pe parcursul litigiului arbitral (predarea autovehiculului), rezultă că părţile nu mai doresc continuarea raporturilor contractuale. Chiar pârâta susţine în conţinutul întâmpinării următoarele: „(…) pe cale de consecinţă, contractul fiind reziliat”. Or, rolul justiţiei private este de a descifra, dincolo de caracterul formalist al instituţiilor

juridice (inclusiv al instituţiei rezilierii convenţionale), intenţia reală a părţilor. De asemenea, misiunea Tribunalului arbitral nu este numai de a soluţiona prezentul litigiu, ci de a conferi preeminenţă accepţiunii economice a instituţiei rezilierii convenţionale. Pc cale de consecinţă, în temeiul art. 1020 C. civ., dar valorizat economic, precum şi în temeiul art. 1204 teza finală C. civ., Tribunalul arbitral a constatat rezilierea contractului de locaţie de autovehicule din 31 martie 2008 intervenit între părţi.

Sentinţa arbitrală nr. 279 din 18 noiembrie 2009