Încheierea actelor juridice fără aprobarea prealabilă pe care o impune art. 15322 din Legea nr. 31/1990 şi art. 241 din Legea nr. 297/2004 poate pune în discuţie legalitatea respectivelor acte juridice, iar nu şi nulitatea hotărârii AGEA care ar confirma ulterior mandatul consiliului de administraţie pentru încheierea actelor.
Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 2405 din 7 noiembrie 2012
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea, Secția civilă, la data de 1.08.2011, sub nr. 3583/90/2011, reclamanta SC B.I. Limited a chemat în judecată pe pârâta SC U.S. Govora C.C.G. SA, solicitând instanței să dispună anularea hotărârii adunării generale extraordinare a pârâtei din data de 16.06.2011 pentru încălcarea dispozițiilor legale referitoare la convocarea adunării și la mandatul administratorilor pentru încheierea unor acte juridice în contul societății.
în motivarea cererii reclamanta a susținut că pârâta a încălcat dispozițiile art. 1172din Legea nr. 31/1990 în sensul că nu a publicat pe pagina de internet proprie convocatorul adunării generale. De asemenea, pârâta a încălcat dispozițiile art. 6 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009, emis în aplicarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, în sensul că nu a pus la dispoziția acționarilor pe website-ul său, cu cel puțin 30 de zile înainte de data adunării generale, convocatorul și documentele ce urmau a fi prezentate adunării generale.
Reclamanta a mai susținut că hotărârea AGEA încalcă norme imperative care reglementează regimul actelor juridice de dispoziție de valoare mare care privesc patrimoniul social, anume art. 15322 din Legea nr. 31/1990 și art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, potrivit cărora administratorii sau directorii societății pot să încheie acte de dobândire bunuri în numele societății, de înstrăinare, de schimb, de închiriere sau acte de constituire în garanție a unor bunuri din patrimoniul societății sau a unor active din categoria activelor imobilizate ale societății și care au o valoare de peste jumătate din valoarea contabilă a activelor, respectiv de 20% din totalul activelor imobilizate, mai puțin creanțele, doar cu aprobarea prealabilă a adunării generale extraordinare a acționarilor. în speță, procesul-verbal al adunării relevă faptul că actele juridice au fost încheiate deja, cel puțin în parte, iar ratificarea sau adoptarea unei hotărâri de aprobare ulterioară a acestora nu îndeplinește condiția „aprobării prealabile”.
S-a mai susținut că adunarea generală extraordinară nu putea să dea o împuternicire prealabilă generală, ci una specifică, pentru fiecare act concret și cu menționarea explicită a elementelor acestuia.
Secția civilă a Tribunalului Vâlcea a dispus trimiterea cauzei la Secția a II-a civilă și de administrativ și fiscal a aceleiași instanțe, unde a fost înregistrată sub nr. 3583/90/2011.
Prin sentința nr. 1129/02.04.2012 Tribunalul Vâlcea, Secția a II-a civilă, a admis cererea reclamantei și a dispus anularea hotărârii AGEA a pârâtei din 16.06.2011, cu înregistrarea sentinței în registrul comerțului și publicarea în Monitorul Oficial.
în motivarea sentinței s-a arătat că, potrivit art. 1172alin. (2) din Legea nr. 31/1990, societatea pârâtă avea obligația, întrucât deținea o pagină de internet proprie, să publice convocarea adunării generale și pe respectiva pagină de internet, pentru liberul acces al acționarilor. Cum convocatorul a fost publicat doar în Monitorul Oficial al României și nu și pe website-ul pârâtei, condiția legală nu a fost îndeplinită, ceea ce atrage nulitatea hotărârii adoptate.
S-a mai arătat că susținerea pârâtei conform căreia convocatorul a fost publicat pe pagina de internet a grupului comercial din care face parte și pârâta nu este întemeiată, în sensul că nu se poate considera că în acest fel a fost îndeplinită cerința impusă de art. 1172alin. (2) sus menționat.
împotriva sentinței a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
– în mod eronat a reținut prima instanță faptul că societatea pârâtă nu a publicat anunțul privind convocarea AGEA pe propria pagină de internet. în realitate, pe pagina respectivă a fost postat la data de 11.05.2011, ora 11:59, anunțul privind convocarea AGEA la data de 16.06.2011, anunț care a rămas pe respectiva pagină până după data adunării;
– în mod greșit a reținut instanța de fond că publicările se fac pe site-ul Grupului Corporativ C., iar nu pe pagina de internet a pârâtei, în realitate pagina acesteia fiind inclusă în site-ul respectivului grup și putând fi accesată și în mod direct;
– instanța de fond nu a avut în vedere faptul că în afara publicării pe pagina de internet a pârâtei a anunțului de convocare a AGEA din 16.06.3011, societatea a respectat formalitățile impuse de art. 1171alin. (3) din Legea nr. 31/1990, respectiv a publicat convocarea în Monitorul Oficial și într-un ziar de largă răspândire în Rm. Vâlcea, demers de natură a face publică ședința AGEA. De altfel, reclamanta nu a susținut că nu ar fi luat la cunoștință despre conținutul convocatorului și că ar fi suferit astfel vreo vătămare.
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și arătând că redirecționarea paginii de internet a pârâtei către pagina de internet a grupului corporativ nu poate produce efecte retroactive pentru ședința adunării generale din data de 16.06.2011. Publicarea convocatorului pe internet este o cerință impusă de legislația comunitară și, potrivit legii naționale, trebuie realizată cumulativ cu celelalte modalități de publicare a convocatorului.
Intimata a mai arătat și faptul că sancțiunea nulității hotărârii AGEA se impunea și față de încălcarea normelor privind „aprobarea prealabilă” a actelor juridice patrimoniale de valoare mare.
Instanța de recurs a încuviințat recurentei proba cu înscrisuri.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs formulate precum și în raport de apărările intimatei și de înscrisurile depuse la dosar în faza de recurs, având în vedere dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041C.proc.civ., Curtea constată că recursul este fondat.
Cât privește publicarea convocatorului pe pagina de internet a recurentei-pârâte, se constată următoarele:
Site-ul pârâtei a fost direcționat la site-ul grupului C. la data de 13.02.2008.
La data de 11.05.2011 pe site-ul grupului C. în secțiunea corespunzătoare societății recurente s-a realizat publicarea convocatorului AGEA din 16.06.2011.
Astfel, convocatorul putea fi accesat atât prin accesarea paginii de internet a grupului corporativ, cât și prin accesarea în mod direct a paginii de internet a recurentei, care era redirecționată automat pe pagina de internet a grupului corporativ la secțiunea dedicată recurentei. Se constată astfel că, în termenul prevăzut de lege, convocatorul a fost publicat și pe pagina de internet a recurentei-pârâtei, astfel că aserțiunea instanței de fond, conform căreia respectivul convocator nu a fost publicat și în modalitatea prevăzută de art. 1172alin. (2) din Legea nr. 31/1990, nu este confirmată.
Cât privește cel de-al doilea motiv de nelegalitate a hotărârii AGEA invocat de intimata-reclamantă, cel relativ la aprobarea prealabilă pe care consiliul de administrație sau directoratul trebuie să o aibă în cazul încheierii anumitor acte juridice pe seama societății comerciale, Curtea constată că criticile intimatei au fost formulate la modul general, fără a indica în concret actele juridice deja încheiate de consiliul de administrație fără aprobare prealabilă ori fără a arăta în ce constă aprobarea prealabilă „generală” pe care AGEA ar fi dat-o în ședința din 16.06.2011.
Din conținutul hotărârii AGEA nr. 1/16.06.2011, contestată în speță, rezultă că acționarii au aprobat încheierea în viitor de către societate a mai multor acte juridice și au împuternicit consiliul de administrație să încheie actele respective. Actele sunt individualizate în mod amănunțit, astfel că nu se poate pretinde că aprobarea AGEA este una generală, fără referiri la acte juridice concrete ce urmează a fi încheiate de consiliul de administrație.
Totodată, din conținutul hotărârii respective nu rezultă că AGEA ar fi confirmat un mandat deja realizat de consiliul de administrație.
Pe de altă parte, Curtea constată că încheierea actelor juridice fără aprobarea prealabilă pe care o impune art. 15322 din Legea nr. 31/1990 și art. 241 din Legea nr. 297/2004 poate pune în discuție legalitatea respectivelor acte juridice, iar nu și nulitatea hotărârii AGEA care ar confirma ulterior mandatul consiliului de administrație pentru încheierea actelor.
Pentru cele expuse, în baza art. 312 alin. (1)-(3) C.proc.civ., Curtea va admite recursul și va modifica sentința, în sensul respingerii cererii reclamantei pentru anularea hotărârii AGEA nr. 1/16.06.2011.
Pentru aceste motive, a fost admis recursul declarat de pârâta SC U.S.G. C.C. Group SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, împotriva sentinței nr. 1129 din 2.04.2012 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția a II-a civilă, în dosarul nr. 3583/90/2011, intimată fiind reclamanta SC B.I. Limited, cu sediul ales în București, și a fost modificată sentința în sensul că a fost respinsă acțiunea reclamantei.
(Judecător dr. Gabriela Chiorniță)
