Scrisoare de garanţie.Executare abuzivă.
Comportamentul abuziv al pârâtei rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză.
Comportamentul abuziv al pârâtei rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză.
Astfel, scopul emiterii scrisorii de garanţie a fost acela al garanţiei de către reclamantă a viciilor lucrării executate în baza contractului de subantrepriză în perioada cuprinsă între încheierea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi a procesului-verbal de recepţie finală, potrivit clauzei cuprinse în art.7.2. din contract.
Astfel, scopul emiterii scrisorii de garanţie a fost acela al garanţiei de către reclamantă a viciilor lucrării executate în baza contractului de subantrepriză în perioada cuprinsă între încheierea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi a procesului-verbal de recepţie finală, potrivit clauzei cuprinse în art.7.2. din contract.
Prin urmare, invocarea de către pârâtă a neîndeplinirii de către reclamantă a obligaţiilor enumerate în cererea de plată şi menţionate în capitolele referitoare la obligaţiilor subantreprenorului pe toată durata contractului nu corespunde scopului pentru care s-a emis scrisoarea de garanţie.
Prin urmare, invocarea de către pârâtă a neîndeplinirii de către reclamantă a obligaţiilor enumerate în cererea de plată şi menţionate în capitolele referitoare la obligaţiilor subantreprenorului pe toată durata contractului nu corespunde scopului pentru care s-a emis scrisoarea de garanţie.
Aşa cum s-a arătat, aceasta nu a vizat garantarea executării obligaţiilor contractuale pe toată durata contractului de subantrepriză, atâta timp cât obligaţia de emitere a scrisorii de garanţie s-a născut în sarcina reclamantei după data încheierii procesului-verbal de terminare a lucrărilor din data 14.04.2010.
Aşa cum s-a arătat, aceasta nu a vizat garantarea executării obligaţiilor contractuale pe toată durata contractului de subantrepriză, atâta timp cât obligaţia de emitere a scrisorii de garanţie s-a născut în sarcina reclamantei după data încheierii procesului-verbal de terminare a lucrărilor din data 14.04.2010.
Din cererea de plată formulată de pârâtă nu rezultă neîndeplinirea vreunei obligaţii născute după acest moment.
Din cererea de plată formulată de pârâtă nu rezultă neîndeplinirea vreunei obligaţii născute după acest moment.
Mai mult, din corespondenţa purtată între pârâtă şi banca emitentă rezultă că în fapt scopul emiterii SG a fost acela al reglării datoriilor reciproce între părţi ce s-au născut, după desfiinţarea tranzacţiei semnate la data de 24.09.2010.Pârâta a invocat necesitatea restituirii de către reclamantă a sumei de 400.000 Euro, achitată acesteia din urmă în temeiul tranzacţiei sus-menţionate, situaţie de fapt ce este expusă în adresa depusă la dosar.
Mai mult, din corespondenţa purtată între pârâtă şi banca emitentă rezultă că în fapt scopul emiterii SG a fost acela al reglării datoriilor reciproce între părţi ce s-au născut, după desfiinţarea tranzacţiei semnate la data de 24.09.2010.Pârâta a invocat necesitatea restituirii de către reclamantă a sumei de 400.000 Euro, achitată acesteia din urmă în temeiul tranzacţiei sus-menţionate, situaţie de fapt ce este expusă în adresa depusă la dosar.
În aceste condiţii, instanţa a concluzionat că pârâta a încasat abuziv garanţia bancară, prin încălcarea clauzelor cuprinse în art.7.2 din contractul de subantrepriză, prin care aceasta s-a angajat, în calitate de beneficiar al scrisorii, să nu execute garanţia bancară decât în condiţiile prevăzute în contract.
În aceste condiţii, instanţa a concluzionat că pârâta a încasat abuziv garanţia bancară, prin încălcarea clauzelor cuprinse în art.7.2 din contractul de subantrepriză, prin care aceasta s-a angajat, în calitate de beneficiar al scrisorii, să nu execute garanţia bancară decât în condiţiile prevăzute în contract.
Faţă de cele expuse, având în vedere că, în speţă, cererea de plată a fost onorată de către bancă, în mod integral, iar prejudiciul produs în patrimoniul reclamantei îl reprezintă contravaloarea plăţii făcute de bancă în baza SG, cererea reclamantei apare ca întemeiată, astfel că instanţa a admis-o, în sensul obligării pârâtei SC CD SRL la plata sumei de 1.162.318,04 lei plus dobânzile ce urmează să fie achitate de către reclamantă către Bancă aferente acestei sume până la data achitării integrale a sumei.
Faţă de cele expuse, având în vedere că, în speţă, cererea de plată a fost onorată de către bancă, în mod integral, iar prejudiciul produs în patrimoniul reclamantei îl reprezintă contravaloarea plăţii făcute de bancă în baza SG, cererea reclamantei apare ca întemeiată, astfel că instanţa a admis-o, în sensul obligării pârâtei SC CD SRL la plata sumei de 1.162.318,04 lei plus dobânzile ce urmează să fie achitate de către reclamantă către Bancă aferente acestei sume până la data achitării integrale a sumei.
Sentinţa nr. 2093/2011 din 02 Noiembrie 2011 Secţia Comercială Tribunalul Vâlcea
La data de 22.12.2010 reclamanta S.C. P SA a chemat în judecată pe pârâta SC CD SRL pentru ca instan?a să pronunţe o hotărâre prin care să constate inexistenţa dreptului pârâtei de a cere executarea Scrisorii de Garanţie de Bună Execuţie emisă de banca X Sucursala Vâlcea.
În motivare s-a arătat că între reclamantă şi pârâtă s-a desfăşurat o relaţie comercială, în baza contractului de subantrepriză nr. xxxx/26.06.2008, conform căruia, în calitate de subantreprenor, reclamanta ?i-a asumat obligaţia de a efectua „lucrări de instalaţii” la obiectivul D Iaşi.
S-a arătat că lucrările executate de reclamantă au fost recepţionate şi predate beneficiarului investiţiei şi acceptate de către acesta fără obiecţiuni, prin procesul- verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. aa din 14.04.2010, deficienţele constatate la semnarea procesului-verbal nefiind de natură a influenţa acceptarea lucrărilor, deficien?e ce au fost remediate până la data de 16.06.2010, aşa cum este atestat de Raportul final urmare a „recepţiei la terminarea lucrărilor” din aceeaşi dată.
În continuare reclamanta a menţionat că potrivit articolului 7.2 din contractul de subantrepriză, garanţia de bună execuţie constituită de reclaamntă pentru lucrările efectuate în baza contractului era în procent de 10% din valoarea contractului.
Potrivit articolului 5.2 litera d) punctul iii. din acelaşi contract, garanţia de bună execuţie, în procent de 10%, a fost reţinută de către pârâtă din fiecare factură emisă de reclamantă, întrucât aşa cum reiese din documentele depuse („Situaţia clienţilor neîncasaţi pe beneficiari” – contul 2678.08 Garanţii), garanţiile de bună execuţie reţinute de pârâtă până la data executării tuturor lucrărilor în baza contractului de subantrepriză se ridică la suma totală de 2.308.431,61 lei.
În legătură cu această garan?ie, s-a făcut precizarea că articolul 7.2 al contractului de subantrepriză prevede că pârâta va înapoia 5% din garanţia de bună execuţie – suma de 1.154.215,8 lei, la data recepţiei fără obiecţiuni a lucrărilor executate, adică la data de 16.06.2010. A doua jumătate a garanţiilor urma să fie returnată de către pârâtă, conform aceluiaşi articol 7.2 din contractul de subantrepriză, la emiterea de către subscrisa a scrisorii de garanţie bancară de bună execuţie.
În acest context reclamanta a emis Scrisoarea de Garanţie de Bună Execuţie nr. din 04.10.2010 pentru suma de aaaa EURO cu respectarea obligaţiilor stabilite de articolul 7.2 al contractului de subantrepriză, declanşând astfel şi obligaţia corelativă a pârâtei de a returna garanţiile reţinute, în valoare de 2.308.431,61 lei.
Fa?ă de această situa?ie s-a invocat faptul că scrisoarea de garanţie, la fel ca şi garanţia de bună execuţie reţinută de pârâtă, sunt constituite în scopul de a garanta buna execuţie a lucrărilor şi pentru a fi folosite în vederea remedierii oricăror defecţiuni constatate la lucrări, după predarea acestora, în cauză neexistând nicio reclamaţie sau cerere de remediere a vreunor defecţiuni la lucrările executate de reclamantă şi, chiar dacă ar fi existat, reclamanta consideră că pârâta are la dispoziţie garanţia de bună execuţie reţinută din facturi, pe care a refuzat să o restituie. Mai mult decât atât, beneficiarul final al lucrărilor, societatea DDS România, a acordat reclamantei calificativul „FOARTE BUN” pentru lucrările executate de subscrisa în baza contractului de subantrepriză.
Prin urmare, reclamanta a apreciat că o astfel de abuzivă a Scrisorii de Bună Execuţie, emisă cu bună-credinţă de către aceasta pentru garantarea calităţii lucrărilor şi pentru restituirea garanţiilor reţinute, ar constitui o îmbogăţire fără just temei a pârâtei, având în vedere că pârâta nu a făcut dovada, şi nici măcar nu a invocat, existenţa vreunui eveniment care să provoace executarea – şi anume o defecţiune sau necorespundere a lucrărilor executate de reclamantă.
În drept au fost invocate prevederile art. 970 şi urm. C.civ.
La data de 26.01.2011 reclamanta a modificat cererea de chemare în judecată, solicitând ca sentin?a să fie pronun?ată în contradictoriu ?i cu banca X Sucursala Vâlcea, în calitate de pârâtă, pentru ca hotărârea ce o veţi pronunţa să-i fie opozabilă acesteia.
În motivare s-a arătat că reclamanta a solicitat băncii emiterea Scrisorii de Garanţie de Bună Execuţie din 04.10.2010 pentru suma de 274.578,45 EURO pentru respectarea obligaţiilor stabilite de articolul 7.2 al contractului de subantrepriză,declanşând astfel şi obligaţia corelativă a pârâtei de a returna garanţiile reţinute, în valoare de 2.308.431,61 lei.
Cu toate că pârâta a refuzat în mod constant returnarea garanţiei constituite pârâta a depus la banca emitentă în data de 17.12.2010, o cerere de executare a Scrisorii de Bună Execuţie invocând neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către subscrisa, fără însă a face referire la vreo defecţiune sau necorespundere a lucrărilor executate de subscrisa.
Cererea de executare a Scrisorii de Bună Execuţie a fost calificată de către reclamantă ca având caracter abuziv ?i nelegal, având în vedere că la data de 17 decembrie 2010, pârâta a solicitat băncii executarea scrisorii de garanţie de bună execuţie pentru întreaga sumă, respectiv 274.578,45 Euro, cu următoare motivare: reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale menţionate mai jos:
-Cap. IV art. 4.1 Termene de execuţie
-Cap. VI art. 6.1, 6.2 şi 6.3 Obligaţiile Subantreprenorului
-Cap. VII art. 7.1 şi 7.2 Garanţii
-Act Adiţional nr. 1 art. i”
S-a subliniat că pârâta nu a invocat nicio deficienţă sau necorespundere a lucrărilor executate de reclamantă în baza contractului de subantrepriză, acestea fiind singurele motive pentru care o scrisoare de garanţie de bună execuţie pentru garantarea calităţii lucrărilor deja predate poate fi executată.
Faţă de starea de fapt enunţată şi pentru motivele de mai sus, s-a arătat că pârâta nu are dreptul de a cere executarea Scrisorii de Garanţie de Bună Execuţie în primul rând pentru că nu s-a produs niciun eveniment care să îi acorde acest drept (o defecţiune sau necorespundere a lucrărilor executate) şi în al doilea rând pentru în cazul în care dacă s-ar fi produs un asemenea eveniment, pârâta are la dispoziţie garanţia de bună execuţie reţinută din timpul executării contractului de subantrepriză.
În drept au fost invocate prevederile art. 57 C. proc. civ., art. 970 şi urm. C.civ., art. 10, 12, 18, 111 şi urm. C.proc.civilă.
Fa?ă de cererea formulată de reclamantă, pârâta a depus întâmpinare prin care s-a invocat excep?ia lipsei calită?ii procesuale active, întrucât Scrisoarea de garanţie bancară este emisă în temeiul Publicaţiei 758 a Camerei Internationale de Comerţ, iar conform art.35 din această reglementare, calitate procesuală activă în acest tip de litigiu o are numai banca emitentă, relaţia de garanţie intervenind numai între aceasta, în calitate de garantor, si beneficiarul garanţiei.
Cum reclamanta nu este nici emitentul ?i nici beneficiarul scrisorii de garanţie bancară, aceasta nu poate formula pretenţii care să paralizeze executarea scrisorii de garanţie bancară emisă de banca X, Sucursala Vâlcea, reclamanta recunoscând în cuprinsul cererii sale introductive, că scrisoarea de garanţie bancară este în fapt un contract de garanţie, indicând chiar părţile acestui contract: pârâta banca X, Sucursala Vâlcea, garantor, iar pârâta CD, beneficiar.
De asemenea, s-a ridicat excep?ia necompeten?ei teritoriale, deoarece în mod greşit s-a investit Tribunalul Vâlcea cu judecarea acestei cereri, în realitate competenţa stabilindu-se conform regulii de drept comun cuprinse în art. 5 Cod de Procedură Civilă – instanţa locului domiciliului reclamantului, nefiind incidente regulile de competenţă alternativă stabilite de art. 10 pct. 4 Cod de Procedură Civilă pentru cauzele comerciale, deoarece locul plăţii este acela unde se află contul subscrisei, adică în Bucureşti, locul unde obligaţia a luat la naştere relevant, pentru că obligaţia din scrisoarea de garanţie bancară nu a fost asumată de una din părţile acestui litigiu, ci de un terţ faţă de acest litigiu – banca.
Pârâta a menţionat că niciuna din obligaţiile asumate de părţile litigiului în raportul lor substanţial nu a fost dedusă judecăţii, ci este dedusă judecăţii obligaţia asumată de o persoană – terţ, obligaţie asumată ulterior şi printr-un act distinct, competenţa instanţei nu se poate abate de la regula de drept comun a art.5,Banca fiind terţ faţă de contractul de subantrepriză nr . 3822/26.06.2008 ( acesta constituind raportul substanţial dintre părţile acestui proces). S-a precizat că obligaţia asumată de către reclamantă de a prezenta o scrisoare de garanţie bancară, obligaţie asumată prin contractul de subantrepriză, iar obligaţia asumată de către BANCĂ, este asumată prin alt act, ulterior (şi anume scrisoarea de garanţie bancară), de a achita suma din respectivă scrisoarea de garanţie bancară.
Pe fond s-a arătat că prezenta cerere încalcă prevederile scrisorii de garan?ie bancară, achitarea sumei menţionate în scrisoarea de garanţie bancară fiind solicitată prin adresa nr.cccc/17.12.2010, care respectă cerinţele şi condiţiile stipulate în cuprinsul scrisorii de garanţie bancară .
În concret, s-a menţionat că orice înscris exterior scrisorii de garanţie bancară nu are nicio relevanţă, singurul înscris relevant fiind însă?i scrisoarea de garanţie bancară, deoarece conform menţiunilor scrisorii, banca s-a angajat irevocabil să plătească la prima cerere ?i fără a ţine seama de valabilitatea şi efectele contractului de subantrepriză dintre părţi,cu renunţarea la toate drepturile de obiecţiune şi de apărare decurgând din contractul menţionat, la primirea confirmării scrise că SC P SRL nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi că pârâta este îndreptă?ită să solicite plata sumei.
În opinia pârâtei, această confirmare constituia, în afară de cererea de plată, singurul înscris care condiţiona executarea scrisorii, conform conţinutului scrisorii de garanţie bancară.Niciun alt înscris nu poate avea relevanţă, conform conţinutului scrisorii de garanţie, în afara acestei confirmări.
În continuare s-a menţionat că, potrivit scrisorii de garanţie, pârâta nu trebuia să prezente niciun fel de probă, aceasta fiind îndreptă?iti să solicită plata numai pe baza precizării sumei solicitate, confirmării scrise din partea pârâtei că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile, cu indicarea obligaţiilor.
Cu privire la respectarea obliga?iilor contractuale asumate de către reclamantă, s-a arătat că acestea nu au fost respectate, în sensul că reclamanta nu a respectat termenele intermediare termenul de finalizare a lucrărilor; nu a respectat Graficul de lucrări, nu a solicitat aprobarea de către CD a situaţiilor de lucrări ?i a refuzat să încheie un proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, deşi, în calitate de subantreprenor, reclamanta avea, în relaţia cu pârâta, în calitate de antreprenor general, aceleaşi obligaţii pe care pârâta le avea faţă de beneficiarul lucrării (art. 6.1. din contract).
Astfel, s-a precizat că între aceste obligaţii erau cele stabilite prin următoarele prevederi ale HG nr.273/1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora:art.6 care obliga executantul lucrărilor să notifice data terminării tuturor lucrărilor; art.8 alin.1 şi 2, care obliga executantul lucrărilor să participe la recepţia la terminarea lucrărilor ?i art.5, care obliga executantul lucrărilor să deducă judecăţii neînţelegerile survenite în legătură cu încheierea procesului-verbal de recepţie.
Fa?ă de cele arătate, pârâta a arătat că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală privitoare la recepţia la terminarea lucrărilor.
La data de 9.03.2011 reclamanta a depus cerere de modificare a ac?iunii având în vedere adresa nr. ddd/25.01.2011 prin care banca X Sucursala Vâlcea în?tiin?ează că “Banca a procedat la executarea Scrisorii de Garanţie Bancară nr. aaaa/04.10.2010 în valoare de 274.578,45 EUR”, în sensul obligării pârâtelor la plata sumei de 1.162.318,04 lei, achitate de bancă cu OP ff/25.02.2011 către SC CD SRL, echivalentul a 274.578,45 EUR în lei la data plăţii, precum ?i a sumelor cu titlu de dobândă ce urmează a fi plătite de reclamantă către bancă până la plata de către pârâte a sumei de 1.162.318,04 lei.
S-a menţionat că, prin adresa nr. ttt/25.01.2011 pârâta banca X Sucursala Vâlcea a în?tiin?at-o pe reclamantă că: “în conformitate cu actul adiţional nr. ww/18.02.2011 la contractul de credit nr. zzz, cap. 11 “Utilizarea creditului”, art. 2, alin. 3, plata efectuată de bancă s-a transformat într-un credit pe descoperit de cont cu scaden?ă la 30.04.2011 “.
Astfel, s-a arătat că suma nedatorată de 1.162.318,04 lei plătită la cererea abuzivă ?i neîntemeiată a pârâtei s-a transformat în credit bancar (descoperit de cont), atrăgând obligaţia subscrisei de a returna suma de 1.162.318,04 lei plus dobânda aferentă percepută de bancă, conform contractului de credit.
Reclamanta a men?ionat că această cererea de executare a Scrisorii de Garanţie de Bună Execuţie trebuia să indice motive ce ?ineau de eventuale defecte survenite în perioada de garanţie a lucrărilor, având în vedere scopul pentru care a fost emisă scrisoarea.
Cu privire la obligaţiile băncii privind cererea de plată a pârâtei, s-a precizat că urmare a cererii acestei societăţi din data de 17.12.2010, banca emitentă a trecut la examinarea acesteia ?i prin adresa nr. iiii/27.12.2010, în mod corect, în opinia reclamantei, a în?tiin?at-o pe pârâtă că respinge cererea de plată ca neconformă.
Din adresa de respingere a plăţii, banca a considerat cererea de plată neconformă din următoarele considerente:
Banca a emis scrisoarea ce a avut ?i are ca obiect asigurarea pentru răspunderea subantreprenorului SC P SA pentru viciile lucrării ce a făcut obiectul contractului de subantrepriză, lucru întărit atât de prevederile contractuale, cât ?i de faptul că scrisoarea a fost solicitată, emisă ?i acceptată de pârâtă după încheierea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
Prin urmare banca solicita SC CD SRL să completeze cererea de plată cu precizările viciilor lucrărilor executate de reclamantă.
Conform prevederilor 7.2 din contractul de subantrepriză nr. 3822/26.06.2008, „cuantumul garanţiei de bună execuţie a contractului este de 10% din valoarea contractului, garan?ie ce trebuia să se restituie astfel: – 5% la recepţia fără obiec?iuni a lucrărilor; 5% din preţul contractului cu Scrisoarea de Garanţie, pentru primele 12 luni de la data finalizării lucrărilor ?i de 2% din valoarea reprezentând preţul contractului pentru lunile 13-24 de la data finalizării lucrărilor”.
Astfel, cererea SC CD SRL de plată trebuia să aibă în vedere suma de 164.747,07 EUR, sumă pentru care se putea cere plata conform prevederilor SGB ?i nu suma de 274.578,45 EUR, asa cum a fost precizat în cerere.
Pentru a solicita executarea SGB, pârâta avea obligaţia de a motiva temeinic, pe baza propriei răspunderi, care sunt obligaţiile neonorate în cadrul perioadei de garanţie. Orice cerere care nu face precizări cu privire la aceste aspecte este, în opinia reclamantei, neconformă prin conţinutul ei ?i pe cale de consecinţă, ducea spre respingerea cererii.
Banca- Sucursala Rm. Vâlcea avea obligaţia, în virtutea URDG 758 de a verifica cererea de plată, cerere care potrivit definiţiei din publicaţia menţionată înseamnă “un document semnat de beneficiar prin care se cere plata în cadrul unei garanţii”. În temeiul art. 15 din URDG 758, „o cerere de plată în cadrul garanţiei, va fi susţinu?ă ?i de alte documente a?a cum sunt specificate în garanţie ?i în orice caz de o declaraţie a beneficiarului, indicând în ce constă nerespectarea obligaţiilor de către ordonator în cadrul relaţiei de bază”.
Examinarea cererii trebuia făcută în baza art. 19 care la lit. a) care precizează că „Garantul va stabili, numai în baza prezentării, dacă aceasta pare, prin conţinutul ei, a fi o prezentare conformă “.
În continuare sunt invocate prevederile art. 20 care stabilesc la lit. a) că “garantul trebuie ca în termen de cinci zile lucrătoare după data prezentării să stabilească dacă aceasta este o cerere de plată conformă.”
Conform definiţiilor prezentate în publicaţie, reclamanta arată că această cerere de plată conformă înseamnă o cerere de plată care întrune?te cerinţele unei prezentări conforme. Prezentarea conformă în cadrul unei garanţii, este definită ca fiind “o prezentare care este în concordan?ă, în primul rând cu termenii ?i condiţiile acelei garanţii, în al doilea rând, cu prezentele reguli în măsura în care acestea sunt în concordan?ă cu acei termeni ?i condiţii ?i, în al treilea rând, în lipsa unei prevederi relevante în garanţie sau în prezentele reguli, cu standardele internaţionale de practicî privind garanţiile la cerere ”.
Fa?ă de cele arătate, reclamanta concluzionează că Banca avea obligaţia ?i dreptul de a examina conţinutul cererii de plată a pârâtei, dacă acesta este în concordan?ă cu termenii ?i condiţiile garanţiei, iar în baza acestei analize să stabilească dacă aceasta este conformă sau nu.
Reclamanta invocă documentele anexate prin care Banca- Sucursala Rm. Vâlcea respinge iniţial, în temeiul art. 24 din URDG 758, cererea de plată prin adresa din data de 27.12.2010, atât pentru obiectul acesteia, raportat la motivele invocate în cerere ?i care vizau o neexecutare a contractului, cât ?i pentru suma solicitată la plată (cererea SC CD SRL de plata trebuia să aibă în vedere doar suma de 164.747,07 EUR) ?i a solicitat lămuriri suplimentare.
Cu toate acestea, de?i prin adresa menţionată mai sus banca a respins iniţial cererea de plată ?i a solicitat completarea de către societatea solicitantă a cererii cu precizările viciilor lucrărilor executate de reclamantă, la data de 25.01.2011 Banca a decontat cererea de plată neconformă ?i respinsă pentru toată suma.
Având în vedere cele arătate, reclamanta consideră că ne aflăm în prezen?a unei cereri de plată abuzivă ?i neconformă ?i a unei decontări a unei cereri neconforme de plată de către Bancă.
Prin urmare, reclamanta conchide că o astfel de executare abuzivă ?i neîntemeiată a Scrisorii de Bună Execuţie, emisă cu bună-credinţă de către reclamantă pentru garantarea calităţii lucrărilor şi pentru restituirea garanţiilor reţinute, trebuie să declanşeze obligarea pârâtelor la repararea prejudiciului suferit de reclamantă.
În drept au fost invocate prevederile art.970, 989, 999 si 1092 Cod Civ.
Fa?ă de ultima modificare a cererii, pârâta Bancă a depus întâmpinareprin care a invocat excepţia netimbrării, întrucât potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat, reclamanta trebuind să plătească cu titlu de taxă de timbru suma de 15.731 Iei.
De asemenea, s-a invocat excepţia tardivităţii cererii completatoare, deoarece s-a modificat obiectul cererii, din acţiune în constatare în acţiune în realizarea dreptului.
Fa?ă de dispozi?iile art. 132 Codul de Procedură civilă, se arată că o astfel de cerere poate fi făcută până la prima zi de înfăţişare, care a fost 26.01.2011, condi?ii în care cererea de modificare a acţiunii este calificată ca tardivă.
Cu privire la prima zi de înfă?i?are, se arată că ”A pune concluzii înseamnă că partea este în măsură să-şi exprime poziţia în legătură cu orice aspect din procesul respectiv.” Se precizează că această sintagmă nu se confundă cu concluziile pe fondul litigiului, şi, suntem în cazul primei zile de înfăţişare chiar dacă taxele judiciare de timbru nu sunt încă achitate, lipsa acestora atrăgând sancţiuni de ordin fiscal.
Pe fond, se men?ionează că la solicitarea S.C. P SA, Banca a emis Scrisoarea de garanţie bancară de bună execuţie nr. 1058/04.10.2010 în favoarea SC CD SRL, în valoare de 274.578,45 Eur, în conformitate cu Regulile Uniforme privind Garanţiile la Cerere emise de Camera Internaţională de Comerţ Publicaţia ICC 7581.
SC CD SRL, în calitate de beneficiar al Scrisorii de garanţie bancară din data de 04.10.2010, prin cererea din data de 17.12.2010, a solicitat, prin intermediul RBank, executarea scrisorii, respectiv plata sumei de 274.578,45 Euro, plătibilă în lei, la cursul BNR din data plăţii.
Potrivit art. 20 din Regulile Uniforme privind Garanţiile la Cerere emise de Camera Internaţională de Comerţ [Publicaţia ICC 758] cererea de plată formulată în baza Scrisorii de garanţie bancară trebuie examinată de către garantul emitent, în speţă, Banca, în termen de cinci zile lucrătoare după data prezentării. Ca urmare a examinării, Banca poate, fie să efectueze plata către beneficiar (SC CD SRL), dacă cererea respectivă este conformă, fie să respingă cererea de plată, dacă apreciază cererea neconformă.
Se arată că potrivit cerinţelor prevăzute în art. 16 din Regulile Uniforme privind Garanţiile la Cerere emise de Camera Internaţională de Comerţ [Publicaţia 758] Banca a informat ordonatorul (S.C. P SA) cu privire la cererea de plată a beneficiarului Scrisorii de garanţie bancară, explicând acestuia că analiza cererii de plată adresată Băncii trebuie realizată strict pe baza raportul juridic aferent Scrisorii de garanţie ?i că nu are nicio posibilitate legală de a invoca fa?ă de SC CD SRL, prevederi din contractul de bază, prevederile art.19 lit. a din Publicaţia ICC 758, garantul (emitentul scrisorii garanţie bancară) stabilind, numai pe baza prezentării, dacă cererea de plată pare, prin conţinutul ei, să fie o prezentare conformă.
În continuare, se arată că, având în vedere faptul că textul scrisorii de garanţie era interpretabil într-o oarecare măsura, Banca a respins iniţial cererea de plată formulată de beneficiar (SC CD SRL) ca fiind neconformă, pe motiv că suma de plată solicitată de Beneficiar depăşeşte valoarea angajamentului asumat de Bancă. Astfel, Beneficiarul (SC CD SRL) a solicitat plata sumei de 274.578,45 EUR, echivalent în RON, iar Banca a susţinut că cererea de plata formulată de beneficiar trebuie să aibă în vedere numai suma de 164.747,07 EUR.
Fa?ă de cererea de executare prezentată BĂNCII de SC CD SRL, în data de 22.12.2010, S.C. P SA a solicitat Tribunalului Vâlcea, în contradictoriu cu SC CD SRL ?i cu BANCA, pe cale de ordonanţa pre?edin?ială, suspendarea temporară a efectelor Scrisorii de garanţie bancară de bună execuţie din 04.10.2010.
Prin Sentinţa nr. 2419/30.12.2010, Tribunalul Vâlcea Secţia Comercială a dispus suspendarea temporară a efectelor contractului de garanţie reprezentat de Scrisoarea de garanţie bancară de bună execuţie nr. 1058/04.10.2010 în valoare de 274.578,45 Eur, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.ssss/90/2010.
În aceste condiţii, după luarea la cunoştinţă a acestei sentinţe, la noua cerere de executare transmisă de beneficiar în aceiaşi termeni ?i condiţii ca ?i prima cerere, Banca a comunicat beneficiarului faptul că este în imposibilitate de a da curs acestei cereri de plată pe perioada suspendării efectelor Scrisorii.
SC CD SRL a formulat recurs împotriva Sentinţei nr. 2419/30.12.2010 la Curtea de Apel Piteşti, care prin Decizia nr. 492/R/Com/23.02.2011 a dispus încetarea suspendării efectelor Scrisorii de garanţie bancară de bună execuţie din data de 04.10.2010.
Fa?ă de această din urmă soluţie irevocabilă a Curţii de Apel Piteşti, BANCA a procedat la executarea Scrisorii de garanţie bancară de bună execuţie în valoare de 274.578,45 Eur, prin Ordinul de plată nr. dd/25.02.2011, operaţiune despre care a informat prin adresa nr. rrr/25.02.2011 pe ordonatorul S.C. P SA. Acestuia i s-a mai comunicat ?i că, în conformitate cu clauzele contractului de credit ?i ale actului adiţional la acest contract, plata efectuată de Bancă s-a transformat într-un credit de descoperit de cont cu scaden?ă 30.04.2011.
În ceea ce priveşte argumentele aduse în „Cererea de modificarea a acţiunii” de către S.C. P SA cu privire la neconformitatea cererii de plată formulată de SC CD SRL,se arată că acestea se bazează numai pe aspecte ce ?in de raporturile juridice din Contractul de subantrepriză ?i nu pe aspecte specifice raportului juridic din Scrisoarea de garanţie bancară.
Se invocă prevederile art. 19 lit. a) din Publicaţia ICC 758, conform cărora Banca are obligaţia de a analiza conformitatea numai în baza prezentării, verificând dacă aceasta pare, prin conţinutul ei, a fi o prezentare conformă ?i nu poate să analizeze ?i să valorizeze motivele menţionate în cerere de către Beneficiar ?i care ?in strict de derularea raporturilor juridice din contractul de bază.
Astfel, se arată că de esenţa scrisorii de garanţie bancară este independentă sa fa?ă de relaţia de bază ?i de cererea de emitere, iar garantul nu este în niciun fel implicat sau obligat de această relaţie (art. 5 din Publicaţia ICC 758). O referire în garanţie la relaţia de bază în scopul identificării acesteia nu modifică natura independentă a garanţiei, angajamentul unui garant de a plăti în cadrul garanţiei neputând face obiectul unor reclamaţii sau contestaţii rezultate din orice alte relaţii decât relaţia dintre garant si beneficiar.
De asemenea, se arată că S.C. P SA susţine în mod eronat în „Cererea de modificarea a acţiunii” faptul că beneficiarul ,,avea obligaţia de a motiva temeinic care sunt obligaţiile neonorate”, având în vedere faptul că scrisoarea de garanţie emisă de Bancă este o scrisoare necondiţionată, în textul acesteia nefiind prevăzut niciun document prin care cererea de plata trebuia susţinută. În aceste condiţii, pârâta men?ionează că nu se poate re?ine nici faptul că Banca a încălcat prevederile art. 15 din Publicaţia ICC 758, deoarece Banca avea obligaţia de a examina numai cererea de plată ?i declaraţia beneficiarului, iar nu ?i alte documente pe care ordonatorul le invocă.
În concluzie, fa?ă de argumentele expuse, se solicită, în principal, admiterea excepţiilor invocate, iar, în subsidiar, respingerea acţiunii fa?ă de Bancă, ca neîntemeiată.
Prin Încheierea din data de 16.03.2011 instanţa a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Vâlcea, iar prin Încheierea din data de 29 iunie 2011 s-au respins excepţia tardivităţii modificării cererii invocată de pârâta Bancă şi cea a lipsei calităţii procesuale active formulată de pârâtă, pârâta Bancă înţelegând să nu mai susţină şi excepţia netimbrării cererii.
În şedinţa publică din data de 26.10.2011 pârâta SC CD SRL a invocat şi excepţia inadmisibilităţii cererii, deoarece reclamantul nu poate chema în judecată alte persoane ce nu pot pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, în speţă pe pârâta Bancă, intenţia reclamantei fiind aceea de a menţine judecata cauzei la Rm.Vâlcea prin forţarea calităţii procesuale a Băncii.
Pârâta menţionează că nu se poate reţine calitatea de co-pârâtă a Băncii, atâta timp cât drepturile şi obligaţiile pârâtelor nu au aceeaşi cauză, fiind vorba în fapt de trei relaţii contractuale în care SC CD SRL şi Banca sunt terţe una faţă de cealaltă.
Se arată că, în condiţiile în care temeiul juridic al cererii a rămas cel cuprins în cererea modificatoare, pretenţiile solicitate nefiind întemeiate nici pe contractul de subantrepriză şi nici pe regulile din Publicaţia 758 ICC, copârâtele nu pot exista simultan într-un proces, condiţii în care se solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.
Faţă de excepţia invocată, instanţa a reţinut următoarele:
În fapt, pârâta invocă un fine de neprimire a cererii de chemare în judecată cauzat de inexistenţa unui raport juridic comun care să lege cele trei părţi, şi anume, pe reclamantă, pe de o parte, de cele două pârâte, pe de altă parte.
Prin urmare, se invocă o inadmisibilitate de ordin obiectiv referitoare la acţiunea exercitată ca atare.
Această excepţie nu poate fi primită, deoarece, deşi iniţial cererea a fost una în constatare, instanţa pronunţându-se asupra cadrului iniţial procesual ales, prin Încheierea din data de 16.03.2011, aceasta s-a transformat în acţiune în realizare.
Într-adevăr, temeiul juridic al cererii în realizare a fost invocat prin raportare la mai multe texte de lege, şi anume: art.970, 989, 999 şi 1092 Cod civil.
Textele menţionate arată că: art.970 „Convenţiile trebuie executate cu bună-credinţă.”, art.989 „Gerantul este obligat a da gestiunii îngrijirea unui bun proprietar.”, art.999 Cod civil „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.” şi art.1092 Cod civil” Orice plată presupune o datorie;ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus repetiţiunii.”
Din analiza temeiul juridic invocat, instanţa constată că în motivarea în fapt a cererii depuse la fila 82 dosar, reclamanta invocă termenii cuprinşi în contractul de subantrepriză încheiat în legătură cu clauzele contractuale referitoare la garanţia de bună execuţie, termeni raportaţi la obligaţiile părţilor născute ca urmare a emiterii scrisorii de bună execuţie.
Astfel, în finalul acţiunii, reclamanta a invocat o executare abuzivă şi neîntemeiată a SG, executare care „trebuie să declanşeze obligarea pârâtelor la repararea prejudiciului suferit” de reclamantă.
Faţă de cele expuse, instan?a constată că reclamanta solicită angajarea răspunderii contractuale a pârâtelor, în temeiul dispoziţiilor art.969 coroborat cu art.970 Cod civil.
Nu se poate reţine instituţia gestiunii intereselor altuia şi nici a plăţii nedatorate, care au în vedere alte situaţii de drept.
Gestiunea intereselor altora este o operaţie ce constă în aceea că o persoană intervine, prin fapta sa voluntară şi unilaterală şi săvârşeşte acte materiale sau juridice în interesul altei persoane, fără a primi mandat din partea acesteia din urmă, acte ce nu trebuie să depăşească limitele unui act de administrare şi care trebuie să fie utile geratului în sensul evitării unei pierderi patrimoniale.
Fa?ă de reglementarea sus-citată, s-a constatat că în spe?ă nu sunt incidente prevederile art.989 Cod civil.
Referitor la dispoziţiile art.1092 Cod civil, acestea arată că orice plată presupune o datorie, deci existenţa unei obligaţii care trebuie stinsă, iar dacă o asemenea obligaţie nu există şi eventual s-a făcut o plată ea, nu este valabil săvârşită, fiind lipsită de cauză.
În spe?a de fa?ă de?i se invocă o plată nedatorată ce trebuie restituită, ne aflăm pe tărâm contractual, caz în care prevederile art.1092 Cod civil pot fi incidente numai în condi?iile desfiin?ării bazei contractuale ce leagă păr?ile din litigiu.
Cum păr?ile nu au invocat nelegalitatea clauzelor contractuale, rezolu?iunea contractului de subantrepriză sau nelegalitatea scrisorii de bună execuţie, instan?a a constatat că nu ne aflăm în prezen?a unei plă?i nedatorate în sensul art.1092 Cod civil.
În ceea ce priveşte raporturile juridice dintre cele trei părţi, acestea trebuie analizate raportat la cererea de executare a SG, cerere care a declanşat prezentul proces.
Astfel, cererea de executare a SBG este un act juridic de sine stătător, accesoriu scrisorii ?i contractului de subantrepriză, act ce trebuie analizat în raport de dispozi?iile art.969 ?i art.970 Cod civil, deoarece se invocă faptul că scopul urmărit de beneficiara garan?iei, şi anume de pârâta SC CD SRL, a fost abuziv.
Raporturile comerciale dintre reclamantă ?i societatea pârâtă s-au stabilit în baza contractului de subantrepriză încheiat la data de 26.06.2008, prin care reclamanta s-a obligat să execute lucrarea contractată ?i totodată să constituie o garan?ie, sub forma unei scrisori de bună execuţie, emisă de o instituţie bancară, pentru garantarea bunei executări a lucrării, pe perioada cuprinsă între data încheierii procesului-verbal de recep?ie la terminarea lucrărilor ?i data recep?iei finale a lucrării.
Reclamanta ?i-a îndeplinit această obliga?ie ?i a remis pârâtei scrisoarea de bună execuţie prin care Banca garanta în mod irevocabil ?i necondi?ionat achitarea către pârâtă a sumei de 274.578,45 Euro,
Prin urmare, raporturile dintre păr?i s-au materializat în cele două contracte, contractul de subantrepriză, ca act juridic principal ?i contractul de constituire a garan?iei, sub forma scrisorii de bună execuţie, act juridic accesoriu în raport cu actul generator al obliga?iei, ?i anume în raport cu contractul de subantrepriză.
Prevalându-se de garan?ie, pârâta a solicitat executarea garan?iei, printr-o simplă cerere adresată băncii, cerere care din punct de vedere juridic, nu reprezintă un act juridic unilateral, autonom care să dea na?tere, să modifice sau să stingă raporturi juridice între păr?i, independente de contractul fundamental, ci reprezintă o manifestare de voin?ă în sensul producerii efectelor garan?iei.
În concret, cererea de executare a garan?iei bancare reprezintă un element, o opera?iune ce intră în con?inutul contractului fundamental ?i al celui de garan?ie, în vederea producerii efectelor obliga?iilor liber asumate de păr?i.
Faţă de cele reţinute mai sus, instanţa a constatat că părţile din litigiu sunt legate într-un raport juridic complex, tripartit stabilit între reclamantă, în calitate de ordonator, care a mandatat-o pe pârâta Bancă, în calitate de garant să emită în favoarea societăţii pârâte, în calitate de beneficiar al garanţiei, garanţia solicitată, în termenii impuşi de ordonator şi de beneficiar.
Prin urmare, excepţia inadmisibilităţii invocată de către pârâtă nu poate fi primită, astfel că va fi respinsă ca neîntemeiată.
Fa?ă de cadrul procesual astfel stabilit, raportat la temeiul juridic re?inut de către instan?ă, instan?a a analizat în continuare actele dosarului:
La data de 26.06.2008 a intervenit contractul de subantrepriză, între pârâtă, în calitate de antreprenor general şi reclamantă, în calitate de subantreprenor, aceasta din urmă asumându-şi obligaţia de a executa lucrări de instalaţii la obiectivul D Iaşi.
În Capitolul VII din contract, la art.7.2., s-a prevăzut că garanţia de bună execuţie, pe perioada de garanţie ce decurge de la data recepţiei la terminarea lucrărilor până la recepţia finală pe ansamblu sau pe părţi din lucrare, este de 10% din valoarea contractului, garanţie ce trebuie restituită astfel: 5% la recepţia fără obiecţiuni a lucrărilor, din care 3% din preţul contractului cu Scrisoare de garanţie bancară eliberată de o instituţie recunoscută în domeniu, pentru primele 12 luni de la data finalizării lucrărilor şi de 2% din valoare reprezentând preţul contractului pentru lunile 13-24 de la data finalizării lucrărilor.
Termenul de execuţie al lucrărilor a fost stabilit la data de 30.09.2009, conform Actului adiţional, subantreprenorul având obligaţia de a începe lucrările în termenul cel mai scurt de la predarea frontului de lucru pe bază de proces-verbal, precum şi de a respecta termenele intermediare specificate de graficul de lucrări din Anexa 2 a contractului, cu condiţia predării conform graficului frontului de lucru.
La data de 14.04.2010 s-a încheiat Procesul-verbal de recepţie nr.21 la terminarea lucrărilor, împreună cu Anexele 1 şi 2, prin care s-au consemnat atât lipsa unor documente, cât şi existenţa unei documentaţii incomplete, precum şi lucrări ce nu au fost executate de către antreprenorul general, lucrări ce urmau să fie executate în termen de 30 de zile.
La data de 16 iunie 2010, s-a încheiat Raportul final ca rezultat al desfăşurării recepţiei la terminarea lucrărilor în perioada 12.04.-14.04.2010, în care s-a consemnat executarea lucrărilor menţionate în procesul-verbal din data de 14.04.2010, rămânând neîndeplinită obligaţia de completare a documentaţiei tehnice cu scenariul de securitate la incendii pentru obiectivul C9 şi cartea tehnică a centralei cu documentaţia lipsă, la care se adaugă executarea lucrărilor la obiectivul C9, conform dispoziţiilor de şantier şi planurilor modificatoare, la obiectul P7”Anvelopa pentru racord 20 KV” , alee acces şi platforma balastată incintă şi la obiectivul C1-rosturile de dilatare ce traversează local zonele de trafic auto.
Actele sus-menţionate au fost încheiate în prezenţa investitorului D2 IDAP IAŞI şi a pârâtei, în calitate de antreprenor general.
Din înscrisul depus la dosar, denumit „Recomandare” rezultă că lucrarea contractată, conform contractului de subantrepriză cu SC CD SRL „Instalaţii electrice medie şi joasă tensiune, iluminat, bare capsulare, aer comprimat, HVAC, apa de răcire în beneficiul şi pentru SC DDS ROMANIA SRL, începută la data de 15.09.2008 şi terminată la data de 16.06.2010, a primit calificativul „Foarte bun”, din punct de vedere al calităţii.
În baza clauzelor contractuale, la data de 4.10.2010, pârâta Bancă Vâlcea, la solicitarea reclamantei, a emis Scrisoarea de garanţie de bună execuţie, ca o garanţie pentru bună-execuţie a obligaţiilor asumate în contractul în valoare de 274.578,45 Euro, scrisoare prin care banca s-a angajat irevocabil să plătească la prima cerere a pârâtei, fără a ţine seama de valabilitatea şi efectele contractului şi renunţând la toate drepturile de obiecţie şi de apărare decurgând din contract, orice sumă până la maximumul sus-arătat la primirea cererii de plată din partea pârâtei, prezentată în scris şi semnată de persoane autorizate, precum şi a confirmării scrise că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale menţionând care sunt obligaţiile neonorate şi că pârâta este îndreptăţită, ca urmare a acestui fapt, să solicite plata acestei sume-fila 14 dosar.
Se arată în scrisoare că garanţia intră în vigoare la data de 4.04.2010 şi este valabilă astfel: 60% din valoarea garanţiei-164.747,07 Euro până la data de 16.06.2011 şi restul de 40% din valoarea garanţiei, adică 109.831,38 Euro până la data de 16.06.2010.
În final s-a menţionat că scrisoarea este supusă Regulilor Uniforme pentru Garanţii la Cerere-Publicaţia 758 a Camerei Internaţionale de Comerţ Paris.
La data de 5.10.2010 reclamanta a transmis pârâtei scrisoarea de garanţie, cu menţiunea că toate obligaţiile au fost îndeplinite, motiv pentru care s-a solicitat achitarea sumelor scadente în termen de 48 de ore-fila 15 dosar.
Pârâta, prin adresa din data de 14.10.2010 a comunicat Băncii că reclamanta a întârziat finalizarea lucrărilor între 12 şi 18 luni, după nenumărate probleme tehnice şi de comunicare, fiind încheiat contractul de tranzacţie din data de 24.09.2010, împrejurare neadusă la cunoştinţa băncii de către reclamantă, condiţii în care SG trebuie raportată la tranzacţia încheiată ulterior, iar nu la contractul de subantrepriză.
Ca urmare a sesizărilor efectuate, se arată că reclamanta a notificat pârâtei desfiinţarea tranzacţiei, condiţii în care suma de 400.000 Euro încasată de reclamantă, în baza tranzacţiei, de la pârâtă trebuie restituită.
Faţă de punctul de vedere al reclamantei privind refuzul restituirii sumei sus-menţionate, pârâta îşi exprimă opinia că valoarea garanţiei de bună finalizare şi cea de bună execuţie au fost plătite de pârâtă prematur, deoarece lucrările se consideră finalizate la data procesului-verbal de recepţie, act ce nu a fost încheiat din culpa exclusivă a reclamantei ce s-a sustras în mod repetat de la semnarea acestuia.
Prin urmare, pârâta arată că se „vede nevoită” ca, în situaţia în care SC P SA nu îşi reconsideră poziţia, să solicite executarea SG pe motivul prematurităţii plăţilor, a emiterii SG şi a refuzului de returnare a sumelor încasate.
La data de 17.12.2010 pârâta a formulat cerere de plată a SG pentru suma de 274.578,45 Euro, deoarece aceasta s-a considerat îndreptăţită la a solicita executarea valorii totale a SG, urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale menţionate în Cap.IV Termene de execuţie; Cap.VI art.6.1., art.6.2., art.6.3.-Obligaţiile subantreprenorului, Cap.VII art.7.1., art.7.2.-garanţii şi Act adiţional nr.1, art.1-fila 19 dosar.
Capitolul IV prevede că termenul de execuţie al lucrărilor a fost stabilit la data de 15.03.2009, subantreprenorul având obligaţia de a începe lucrările în termenul cel mai scurt de la predarea frontului de lucru pe bază de proces-verbal, precum şi de a respecta termenele intermediare specificate de graficul de lucrări din Anexa 2 a contractului, cu condiţia predării conform graficului frontului de lucru.
Capitolul VI arată că toate obliga?iile antreprenorului general revin subantreprenorului, subantreprenor care trebuia să întocmească pe parcursul execu?iei lucrărilor toate documentele cerute de legisla?ia în vigoare privind calitatea lucrărilor, iar la recep?ie, acesta trebuia să predea comisiei de recep?ie cartea construc?iei în care să fie cuprinse ?i documentele întocmite pe perioada execu?iei, cu respectarea cerin?elor standardului SR EN ISO 9001:2001.
Capitolul VII reglementează garan?ia de bună execu?ie, capitol în care s-a prevăzut că garanţia de bună execuţie, pe perioada de garanţie ce decurge de la data recepţiei la terminarea lucrărilor până la recepţia finală pe ansamblu sau pe părţi din lucrare, este de 10% din valoarea contractului, garanţie ce trebuie restituită astfel: 5% la recepţia fără obiecţiuni a lucrărilor, din care 3% din preţul contractului cu Scrisoare de garanţie bancară eliberată de o instituţie recunoscută în domeniu, pentru primele 12 luni de la data finalizării lucrărilor şi de 2% din valoare reprezentând preţul contractului pentru lunile 13-24 de la data finalizării lucrărilor.
Art.1 al Actului adiţional modifică termenul de finalizare al tuturor lucrărilor la data de 30.09.2009.
Reclamanta, prin adresa din data de 20.12.2010 a solicitat băncii refuzul plăţii SG, având în vedere că ea este acordată în conformitate cu prevederile contractului, pentru un procent de 5% din valoarea contractului în vederea remedierii eventualelor deficienţe apărute ulterior predării obiectivului de investiţii către beneficiarul final, iar de la data terminării lucrărilor şi până în prezent nu s-a primit nicio solicitare de la pârâtă în acest sens.
În final se arată că în mod fraudulos se încearcă transformarea scrisorii de garanţie bancară de bună execuţie într-o scrisoare de garanţie bancară de bună plată.
În continuarea aceloraşi idei, reclamanta a emis adresa din data de 22.12.2010 către Bancă, prin care arată că SG a fost emisă după recepţia lucrării şi are ca scop eliberarea reţinerii de 5% , în cazul în care nu sunt remediate de către reclamantă viciile, defecţiunile constatate la recepţie sau în perioada de garanţie sau nu despăgubeşte beneficiarul cu valoarea facturilor de remediere efectuate de alţi executanţi.
Banca Vâlcea, la data de 28.12.2010, a respins iniţial cererea de plată calificată ca neconformă, având în vedere că banca are ca obiect asigurarea pentru răspunderea subantreprenorului pentru viciile lucrării ce a făcut obiectul contractului de subantrepriză, potrivit clauzelor contractuale dintre părţi, SG fiind emisă după încheierea Procesului-verbal de recepţie din 14.10.2010.
De aceea, s-a solicitat completarea cererii de plată cu precizarea viciilor lucrării, în subsidiar făcându-se precizarea că cererea de plată trebuia să aibă în vedere numai suma de 164.747,07 EURO, potrivit prevederilor art.7.2, iar nu suma de 274.578,45 EURO.
Prin sentinţa nr.2419/30.12.2010 pronunţată de Tribunalul Vâlcea s-a dispus suspendarea efectelor SG nr.1058/4.10.2010 până la soluţionarea irevocabilă a prezentului dosar.
Ulterior, prin Decizia nr. 492/23.02.2011, Curtea De Apel Piteşti a modificat sentinţa sus-menţionată, condiţii în care Banca, prin adresa nr.993/25.02.2011 a comunicat reclamantei că, în urma Notificării beneficiarului SG privind încetarea suspendării efectelor scrisorii de bună execu?ie 1058/4.10.2010, banca a procedat la executarea acesteia, în limita valorii de 274.578,45 Euro.
În aceste condiţii, potrivit Actului adiţional 20/18.02.2011 la Contractul de credit 1360/2008 plata efectuată de către bancă s-a transformat într-un credit pe descoperit de cont cu scadenţă la data de 30.04.2011.
Conform prevederilor art.2 cap.II din Actul adiţional încheiat între Bancă şi reclamantă, părţile de comun acord au stabilit ca, în cazul executării unei scrisori de garanţie bancară, plata efectuată de către bancă să se transforme într-un credit de descoperire de cont cu scadenţă de rambursare la data de 30.04.2011, dacă executarea se realizează în cadrul termenului de valabilitate a plafonului stabilit conform Contractului de credit nr.1360/17.07.2008-fila158 dosar.
În aceste condiţii, banca a emis Ordinul de plată din data de 25.02.2011 pentru suma de 1.162.318,04 lei ce reprezintă echivalentul în lei a sumei de 274.578,45 Euro, în favoarea societăţii pârâte, pentru executarea SG.
Ca urmare a acestei adrese s-a solicitat de către reclamantă obligarea pârâtelor la plata sumei de 1.162.318,04 lei, precum şi a dobânzilor ce urmează a fi plătite de către reclamantă către bancă.
Faţă de situaţia de fapt descrisă mai sus, instanţa a constatat că acţiunea reclamantei este întemeiată faţă de pârâta SC CD SRL, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Aşa cum s-a reţinut mai sus, raporturile comerciale dintre reclamantă şi societatea pârâtă s-au stabilit în baza contractului de subantrepriză încheiat la data de 26.06.2008, prin care reclamanta s-a obligat să execute lucrarea contractată şi totodată să constituie o garanţie, sub forma unei scrisori de bună execuţie, emisă de o instituţie bancară, pentru garantarea bunei executări a lucrării, pe perioada cuprinsă între data încheierii procesului-verbal de recep?ie la terminarea lucrărilor ?i data recep?iei finale a lucrării.
Reclamanta ?i-a îndeplinit această obliga?ie ?i a remis pârâtei scrisoarea de bună execuţie din data de 4.10.2010 prin care Banca garanta în mod irevocabil ?i necondi?ionat achitarea către pârâtă a sumei de 274.578,45 Euro.
Cu privire la tipul de garanţie asumată de părţi, faţă de termenii utilizaţi în SG emisă la cererea reclamantei, s-a reţinut ne aflăm în prezenţa unei garanţii directe de bună execuţie a contractului, la cererea simplă, nedocumentară, în sensul că beneficiarul trebuia să formuleze o simplă cerere prin care să ateste îndeplinirea obliga?iilor sale ?i neîndeplinirea obliga?iilor debitorului, cu menţionarea celor neonorate, fără nicio altă condi?ie cu privire la documentarea acestei atestări.
Scrisoarea de bună execuţie emisă de către Bancă face trimitere la normele tehnice cuprinse în Regulile Uniforme pentru Garanţii la Cerere-Publicaţia 758 a Camerei Internaţionale de Comerţ Paris, condiţii în care aceste norme capătă valoare contractuală, devenind astfel obligatorii pentru păr?ile contractuale, iar nerespectarea acestora are drept consecin?ă angajarea răspunderii contractuale.
Referitor la angajarea răspunderii contractuale solicitată de către reclamantă, instanţa a reţinut următoarele:
În legătură cu răspunderea băncii faţă de reclamantă, pentru executarea cererii de plată formulată de societatea pârâtă, faţă de Regulile Uniforme invocate, instanţa constată că banca pârâtă, în calitate de garant, a respectat dispoziţiile Publicaţiei 758.
Astfel, art.5 din Regulile Uniforme arată că garantul nu este în niciun fel implicat sau obligat de relaţia de bază, angajamentul unui garant de a plăti în cadrul garanţiei neputând face obiectul unei reclamaţii sau contestaţii rezultate din orice alte relaţii decât relaţia dintre garant şi beneficiar.
Din punct de vedere formal, cererea de executare a SG a îndeplinit condi?iile impuse de scrisoare, banca neputând refuza plata sumei, deoarece singurele excep?ii pe care le putea invoca erau fie cele bazate pe contractul de garan?ie referitoare la neîndeplinirea condi?iilor din scrisoare şi la expirarea duratei de valabilitate, fie cele referitoare la frauda sau abuzul vădit al beneficiarului garan?iei, care să conducă la respingerea cererii pe baza unor dovezi incontestabile privind abuzul sau frauda.
Actele dosarului nu conduc la ideea că banca a avut dovezi incontestabile privind abuzul sau frauda beneficiarului garanţiei, astfel încât să respingă ca neconformă cererea de plată formulată de către societatea pârâtă.
De asemenea, în legătură cu suma garantată, instanţa a constatat că în fapt cele două tranşe cuprinse în SG privesc valabilitatea scrisorii, pentru suma de 164.747,07 Euro aceasta fiind valabilă până la data de 16.06.2011, iar pentru restul sumei până la data de 16.06.2012, condiţii în care nu se putea respinge cererea de plată integrală, aşa cum susţine reclamanta.
Prin urmare, faţă de textul Publicaţiei 758 care acordă imunitate băncii faţă de orice act sau fapt care trece dincolo de conformitatea aparentă a documentelor, instanţa a constatat că în speţă nu se poate angaja răspunderea contractuală a băncii faţă de reclamantă, condiţii în care cererea a fost respinsă faţă de pârâta Banca Vâlcea.
Referitor la răspunderea societăţii pârâte faţă de reclamantă, instanţa a analizat dacă ne aflăm în prezenţa unei cereri abuzive din partea beneficiarei scrisorii, abuz care poate conduce la atragerea răspunderii acesteia faţă de reclamantă.
Reclamanta a invocat textul art.970 Cod civil, text care apare ca o importantă normă de comportament în spa?iul contractual.
Legiuitorul a în?eles să utilizeze această no?iune pentru sanc?ionarea comportamentului neloial al partenerilor contractuali, inclusiv în etapa executării conven?iei.
În cadrul raporturilor contractuale, creditorul trebuie să dea dovadă de o anumită coeren?ă în comportamentul său fa?ă de debitor.
În speţă, se solicită repararea unui prejudiciu viitor ce se va regăsi în patrimoniul reclamantei, ca urmare a executări abuzive din partea pârâtei SC CD SRL a scrisorii de bună execu?ie, prejudiciu cert în privinţa existenţei şi a posibilităţii de evaluare, întrucât este sigur că se va produce în viitor, el fiind astfel susceptibil de evaluare.
În concret, banca a emis Ordinul de plată din data de 25.02.2011 pentru suma de 1.162.318,04 lei ce reprezintă echivalentul în lei a sumei de 274.578,45 Euro, în favoarea societăţii pârâte, ordin emis în executarea SG.
Conform prevederilor art.2 cap.II din Actul adiţional încheiat între Bancă şi reclamantă acestea, de comun acord, au stabilit ca, în cazul executării unei scrisori de garanţie bancară, plata efectuată de către bancă să se transforme într-un credit de descoperire de cont cu scadenţă de rambursare la data de 30.04.2011.
