Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.01.2010, legal timbrată cu 39 lei taxă timbru şi 0, 3 lei timbru judiciar petentul-debitor S.C. A. S.R.L. a formulat în contradictoriu cu intimatul-creditor S.C. A.C. S.R.L. cerere în anulare împotriva sent. com. nr. 896/2009 pronunţată de Tribunalul Bihor solicitând desfiinţarea acesteia şi respingerea cererii privind emiterea somaţiei de plată ca lipsite de interes.
În motivare se arată că interesul reprezintă una dintre condiţiile promovării acţiunii în instanţă. Intimatul-creditor avea un titlu executoriu la momentul învestirii instanţei întrucât potrivit art. 6 alin. 5 din Legea nr. 16/1994 contractul de arendă are un atare caracter. Menţinerea în aceste condiţii a hotărârii ar conferi creditorului două titluri executorii pentru aceeaşi creanţă, principiul disponibilităţii la care face trimitere instanţa de judecată neputând acorda părţii prerogative discreţionare.
În drept au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 119/2007.
Intimatul-creditor, deşi legal citat, nu şi-a formulat apărările în cauză.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt că prin ordonanţa comercială nr. 896/2009 pronunţată de Tribunalul Bihor în dos. nr. 6654/111/2009 debitorul a fost somat la plata către creditoare a sumei de 559.522, 53 lei cu titlu de preţ şi 1827, 25 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî în acest fel s-a reţinut de instanţă că între cele două părţi s-au derulat raporturi contractuale în baza cărora creditorul a emis factura fiscală nr. 110/1.10.2009 în cuantum de 559.522, 53 lei reprezentând arenda pentru anul 2008-2009 şi cota de 40 % din arenda aferentă anului 2009-2010. Chiar dacă ar fi titlu executoriu contractul de arendă, în virtutea principiului disponibilităţii, partea poate solicita constituirea altuia pe cale judecătorească.
Procedând la verificarea hotărârii amintite prin prisma motivelor invocate instanţa consideră că aceasta este nelegală, urmând a admite cererea în anulare şi a respinge cererea ca lipsită de interes. Astfel, constituind o procedură specială, esenţialmente contencioasă, facultativă, abreviată şi accelerată pentru obţinerea unui titlu executoriu, procedura instituită de O.U.G. nr. 119/2007 poate fi utilizată numai în cazul unor creanţe izvorâte din contracte comerciale încheiate între comercianţi sau între aceştia şi o autoritate contractantă având ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea unor servicii contra unui preţ constând într-o sumă de bani ( art.1 şi 2 ).
Scopul învestirii instanţei de judecată îl reprezintă, aşadar, obţinerea unui titlu executoriu. În măsura în care partea deţine un asemenea titlu, formularea unei cereri de chemare în judecată pentru obţinerea unui alt titlu executoriu referitor la aceeaşi sumă este lipsită de interes. Admiterea soluţiei contrare ar crea posibilitatea ca împotriva aceluiaşi debitor pentru aceeaşi sumă, creditorul să deţină două titluri executorii diferite, fapt ce nu poate fi acceptat.
De altfel, această concluzie a fost reţinută şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu ocazia pronunţării deciziei nr. 43/2008 pentru examinarea recursului în interesul legii. În aceste condiţii, având în vedere că potrivit art. 6 alin. 5 din Legea nr. 16/1994 contractul de arendă reprezintă titlu executoriu pentru plata arenzii, va admite acţiunea în anulare, va anula ordonanţa şi va respinge cererea ca lipsită de interes
