Dacă unul dintre asociaţi şi-a constituit o societate comercială cu profil asemănător, încălcând clauza statutară potrivit căreia părţile contractante nu pot lua parte ca asociaţi sau întreprinzători individuali în alte întreprinderi, măsura excluderii sale din societatea comercială se justifică.
(Secţia comercială, decizia nr. 491/1.09.1994)
Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 387/20.01.1993, a respins, ca nefondată, acţiunea principală formulată de reclamantul D.T. împotriva pârâtului M.D.
S-a admis cererea reconvenţională şi s-a dispus exlcuderea reclamantului din S.C. “S.M.” – S.R.L, obligându-1, totodată, şi la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin acţiunea principală, reclamantul a solicitat excluderea pârâtului din S.C. “S.M.” – S.R.L, precum şi să i se atribuie cota întreagă din beneficiile realizate până la rămânerea definitivă a hotărârii.
în motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că după constituirea S.C. “S.M.” – S.R.L, pârâtul şi-a arogat calitatea de a fi stăpânul societăţii, a acaparat toate mijloacele financiare, nu a înţeles să înregistreze veniturile societăţii, nu a decontat cheltuielile, a obţinut fraudulos contractul de închiriere pe numele său, şi nu a manifestat aptitudini pentru administrarea conducerii normale a societăţii.
La data de 6.09.1992, pârâtul a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând respingerea acţiunii principale şi admiterea cererii sale de excludere a reclamantului din societate, cu motivarea că acesta a încălcat dispoziţiile art. 20 alin. ultim din statut, dispoziţii care prevăd că, asociaţii nu pot lua parte ca asociaţi sau ca întreprinzători individuali, în alte întreprinderi, în timp ce D.T. a constituit şi înregistrat o societate comercială cu profil asemănător.
în cauză s-au administrat probe cu acte, din cuprinsul cărora instanţa a reţinut că acţiunea principală este neîntemeiată, deoarece nu s-au dovedit, în sarcina pârâtului, abaterile imputate. S-a reţinut că cererea reconvenţională este întemeiată, deoarece s-a dovedit că neînţelegerile dintre asociaţi sunt determinate exclusiv de comportamentul asociatului D.T.
împotriva susmenţionatei sentinţe D.T. a formulat apel, motivându-1 prin aceea că a fost judecat cu lipsă de apărare, că nu a avut posibilitatea să-şi formuleze şi să-şi administreze probe, că la primul termen a fost admisă acţiunea pârâtului. Se mai susţine, că, în mod greşit, s-a reţinut că nu a avut aprobarea adunării generale de a introduce acţiunea, fără să se observe că, la 7.07.1992, adunarea generală a încuviinţat formularea acţiunii de excludere, lucru care nu este valabil pentru cererea reconvenţională, pentru care nu există o aprobare.
în sfârşit, se mai pretinde că intimatul a obţinut, în mod fraudulos, titlul locativ asupra imobilului, că nu s-au făcut dovezi în sensul că s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 18-20 din statut, în final cerându-se admiterea apelului, admiterea cererii principale, aşa cum a fost formulată, şi respingerea cererii reconvenţionale.
Motivele de apel sunt neîntemeiate.
Aşa cum bine a reţinut instanţa de fond, din probele administrate rezultă că măsura excluderii lui D.T. din societate se justifică, întrucât în art. 20 din statut, părţile au convenit că nici unul din asociaţi nu poate lua parte ca asociat sau întreprinzător individual în alte întreprinderi sau societăţi, făcându-se dovada că această convenţie dintre părţi a fost încălcată.
Chiar şi numai această încălcare ar fi justificat măsura excluderii, dar în cauză şi celelalte motive au fost dovedite.
Ca urmare, apelul nefiind întemeiat, urmează a fi respins ca atare.
