Conform art. 34 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, autorizarea funcţionării societăţii cu răspundere limitată este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială societatea şi-a stabilit sediul.
Persoana împuternicită să efectueze formalităţile pentru înregistrarea societăţii nu poate modifica valabil actele constitutive ale societăţii, prin acte adiţionale autentificate.
(Secţia comercială, decizia nr. 574/18.05.1993)
Prin sentinţa civilă nr. 5.582 din 11.11.1992, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a admis cererea formulată, în calitate de mandatar, de către P.G.A, şi a autorizat funcţionarea societăţii cu răspundere limitată “RF.C.”, cu sediul în Bucureşti, B-dul Muncii, sectorul 3.
Instanţa de judecată şi-a întemeiat hotărârea pe prevederile Legilor nr.26/ 1990 şi nr.31/1990, şi a avut în vedere, pentru obiectul de activitate şi sediul social al societăţii, contractul de societate şi statutul, autentificate la nr. 22.945 din 27.07.1992, de către Notariatul de Stat al sectorului 3, şi actele adiţionale, autentificate la nr. 34.410 din 13.10.1992 şi nr. 38.149 din 3.11.1992, de către Notariatul de Stat al Municipiului Bucureşti.
împotriva sentinţei menţionată mai sus, Procuratura Locală a sectorului 2 Bucureşti a declarat recurs, şi a susţinut, în esenţă, că deşi instanţa de fond a amânat de mai multe ori judecarea cererii, mandatarul asociaţilor nu a completat actele necesare şi, în special, nu a remediat deficienţele existente în acte în legătură cu obiectul de activitate şi cu sediul social al societăţii.
Recursul este întemeiat şi va fi admis, pentru următoarele considerente:
Potrivit contractului de societate şi statutului, autentificate, cetăţenii iordanieni O.A.O.A. şi G.Y.M.A. şi cetăţeanul român F.M. s-au asociat şi au înfiinţat Societatea cu răspundere limitată, cu sediul social în Bucureşti, B-dul Muncii, şi cu obiectul de activitate menţionat detaliat în cele două documente.
în aceiaşi zi şi la acelaşi notariat, cei trei asociaţi au întocmit şi o procură, autentificată la nr. 22.944, prin care au împuternicit pe P.G.A. ca, în numele lor şi pentru ei, să efectueze, în condiţiile Legii nr.31/1990, toate formalităţile pentru constituirea societăţii “RC.” – S.R.L., semnând oriunde va fi necesar, în vederea îndeplinirii acestui mandat.
La 31.08.1992, mandatarul a înregistrat, la Judecătoria sectorului 2, o cerere prin care a solicitat autorizarea funcţionării societăţii “RC.” – S.R.L, cu sediul social în Bucureşti, B-dul Muncii.
Instanţa de judecată, observând în acte unele inadvertenţe, şi anume, că în contractul de societate şi în statut, există unele corecturi neconfirmate de Notariatul care le-a autentificat, s-a menţionat că sediul societăţii este în B-dul Muncii, sectorul 2, în timp ce în cererea de autorizare depusă la instanţă la 31.08.1992 şi în contractul de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară a sectorului 2 la nr. 19.243/26.08.1992 se menţionează aceeaşi adresă, însă apartamentul nr.73, că în contractul de societate şi în statut nu s-au arătat detaliat ce servicii către populaţie prestează societatea şi domeniul în care acordă Consulting, că încheierea de autentificare a statutului nu este semnată de notarul de stat şi că paginile albe din contractul de societate şi statut nu sunt anulate de Notariatul de Stat, a amânat judecarea cauzei la 11. H. 1992, pentru a se face completările şi precizările necesare.
Pentru termenul de judecată menţionat mai sus, s-au depus la dosar două acte adiţionale, ambele autentificate de Notariatul de Stat al Municipiului Bucureşti, şi anume unul la nr. 34.410 din 13.10.1992, prin care cei trei asociaţi declară că au hotărât modificarea denumirii societăţii în RF.C, act care este redactat şi semnat numai de P.G.A, în calitate de mandatar, şi altul autentificat la nr. 38.149, din 3.11.1992, redactat şi semnat tot numai de RG.A, prin care cei trei asociaţi precizează că, în contractul de societate şi în statut, sediul societăţii se va scrie „B-dul Muncii, ap. 73, sectorul 3″, iar din obiectul de activitate al societăţii se vor exclude „servicii către populaţie” şi „consulting”.
Instanţa de judecată, primind acest act adiţional, ar fi trebuit să pună în discuţia părţilor şi competenţa de soluţionare a cererii de autorizare, în raport de precizarea finală, în sensul că sediul social este în sectorul 3, şi de prevederile art. 34 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora autorizarea de funcţionare a societăţilor cu răspundere limitată este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială societatea şi-a stabilit sediul.
La dosarul acestei instanţe de recurs s-au depus încă două acte noi, şi anume: un act adiţional, autentificat de Notariatul de Stat al Municipiului Bucureşti, la nr. 5.321 din 5.02.1993, prin care cei trei asociaţi declară că au hotărât stabilirea sediului societăţii în Bucureşti, str. Barajul Saidunului, sectorul 3, în mod evident însă actul este semnat numai de cei doi asociaţi iordanieni şi nu este semnat de asociata F.M., precum şi, în original şi în copie xerox, un contract de închiriere, înregistrat la nr. 86.849 din 27.10.1992, probabil la Administraţia Financiară a sectorului 3 (deoarece ştampila este ilizibilă), prin care societatea închiriază de la 1.11.1992, pe timp de 5 ani, o cameră de 25 m.p, pentru comerţ, însă nici la art.l din contract şi nici în alte clauze din acesta nu se menţionează adresa unde se află acea încăpere. Contractul poartă menţiunea că a fost încheiat în 3 exemplare, la 28.10.1992, însă, în mod curios, la Administraţia Financiară a fost înregistrat în ziua de 27.10.1992; copia xerox de la dosar poartă semnătura proprietarului, iar în codul poştal al Municipiului Bucureşti, ediţia 1976, nu se găseşte Aleea Barajul Saidunului, unde proprietarul G.G. şi-a indicat domiciliul, şi unde, probabil, se află şi camera închiriată.
în raport de cele arătate mai sus, tribunalul constată că sentinţa este netemeinică şi nelegală, deoarece, autorizând funcţionarea societăţii comerciale înfiinţată de cei doi asociaţi, a avut în vedere o denumire şi un obiect de activitate, modificate, faţă de cele stabilite iniţial de asociaţi, prin acte adiţionale întocmite de mandatarul P.G.A, deşi mandatul lui era limitat şi nu-i permitea efectuarea acelor modificări.
Totodată, a soluţionat cererea de autorizare, deşi sediul societăţii fiind declarat în sectorul 3, competenţa aparţinea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, conform prevederilor art.34 alin. ultim rap. la art.26 şi 22 din Legea nr. 31/1990, şi nu a cerut Notariatului de Stat al sectorului 3 semnarea încheierii de autentificare a statutului societăţii din 27.07.1992, de către notarul de stat care a efectuat autentificarea.
în consecinţă, se va admite recursul declarat de Procuratura Locală a sectorului 2 Bucureşti, iar sentinţa atacată va fi casată, cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă, urmând ca instanţa de trimitere, după citarea celor trei asociaţi, să stabilească denumirea societăţii, obiectul de activitate şi sediul social, potrivit declaraţiilor şi probelor ce vor fi făcute de aceştia, verificându-şi competenţa de a soluţiona cererea de autorizare, în funcţie de sediul social ce va fi declarat şi dovedit de cei trei asociaţi.
Notă: Cu privire la Legea nr. 31/1990, a se vedea nota de la speţa nr. 23.
