Potrivit dispoziţiilor art. 165 lit. a din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, poate fi exclus din societatea cu răspundere limitată asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat, iar, potrivit art. 165 lit. d din aceeaşi lege, poate fi exclus asociatul administrator care comite o fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
în speţă, potrivit statutului şi contractului de societate, capitalul social subscris, în vederea constituirii societăţii comerciale, a fost de 100.000 lei numerar, fără aporturi în natură, a fost vărsat Ia data de 10 aprilie 1991, cu chitanţa nr. 710.910.
împrejurarea că din chitanţa respectivă rezultă că s-a vărsat în întregime capitalul social subscris, poate crea prezumţia că toţi asociaţii au contribuit în mod egal la constituirea acestuia.
Această prezumţie nu operează, pentru că pârâtul B.M., a cărui excludere din societate se solicită, recunoaşte, prin întâmpinare, că nu a depus cele 5 părţi sociale a câte 5.000 lei la care s-a obligat. El a susţinut, însă, că şi-a depus aportul în natură, prin bunuri utile obiectului de activitate al societăţii. Această susţinere nu a fost dovedită. Dimpotrivă, din contractul de societate şi statut rezultă că, la constituirea capitalului social, asociaţii au convenit să-şi aducă aportul în numerar, iar afirmaţiile asociatului B.M., că a contribuit la capitalul social cu utilaje, în valoare de 1.346.000 lei, sunt contrazise de contractul de credit nr. 244/3550 din 14 august 1991 şi de adresa Băncii Române pentru Dezvoltare S.A. nr. 4067 din 14 octombrie 1991. Din aceste înscrisuri rezultă că beneficiara creditului este societatea comercială şi că destinaţia creditului de
1.500.000 lei a fost pentru investiţiile societăţii.
Ca urmare, asociatul B.M. nu poate dispune, în numele său, de acest credit, iar utilajele achiziţionate aparţineau societăţii.
Or, din actele şi lucrările dosarului rezultă că asociatul B.M. a intenţionat să folosească creditul acordat de bancă, pentru investiţii, pentru el şi în folosul său.
De asemenea, din dosar mai rezultă că asociatul B.M. a comis o fraudă în dauna societţii.
Astfel, din actul de constatare din 26 august 1991 şi din declaraţia martorului audiat în cauză, rezultă că B.M. a sustras, din proprietatea societăţii, două utilaje, un calculator şi o imprimantă laser, pe care le-a transportat la domiciliul său.
S-a constatat, în consecinţă, că instanţele au făcut o aplicare corectă a dispoziţiilor art. 165 lit. d din Legea nr. 31/1990.
(CSJ, s. com., dec. nr. 156/1993, Dr. nr. 8/1994, p. 92)
