Inexistenţa gestiunii de afaceri sau a unui mandat comercial dat de societatea comercială unei persoane fizice, terţă faţă de societate, pentru a încheia acte juridice care să oblige persoana juridică, face ca obligaţia să fie civilă, iar instanţa competentă în procedura somaţiei de plată este instanţa civilă.
Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 1213 din 10 iulie 2003
Prin sentinţa civilă nr. 1312 din 19.05.2003, pronunţată în dosarul nr. 2274/2003 al Tribunalului Maramureş, s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în anulare formulată de debitorii S.C. Tatiana S.R.L. Vişeu de Sus şi C.C. şi totodată s-a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Cluj pentru
soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul a reţinut că Judecătoria Vişeu de Sus a soluţionat o cerere privind somaţia de plată, astfel că aceeaşi instanţă este competentă să judece şi cererea în anulare formulată de debitori împotriva ordonanţei, potrivit art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001. Atâta timp cât instanţa investită cu soluţionarea somaţiei de plată nu şi-a declinat competenţa în favoarea tribunalului, judecătoria, în cadrul cererii în anulare, apreciind că litigiul are natură comercială, ar fi trebuit să admită cererea, şi să anuleze somaţia de plată, iar nu să decline soluţionarea cererii în anulare în favoarea Tribunalului Maramureş.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen creditoarea G.V., solicitând admiterea acestuia şi modificarea sentinţei, în sensul respingerii excepţiei de necompetenţă materială a Tribunalului Maramureş, întrucât litigiul are caracter comercial. Aceasta, în temeiul art. 4 coroborat cu art. 3 C.com., deoarece ea a acordat debitorilor împrumutul pentru acoperirea unor nevoi comerciale, obligaţia fiind asumată de către o persoană care a lucrat şi lucrează în numele şi pe seama comerciantului.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la 27.11.2002, creditoarea G.V. a investit Judecătoria Vişeu de Sus în dosar nr. 4409/2002 cu soluţionarea unei acţiuni întemeiate pe dispoziţiile O.G. nr. 5/2001, pentru o creanţă de 15.000 Euro şi dobânda legală de la data scadenţei.
Cererea a fost admisă, Judecătoria pronunţând încheierea nr. 3412/16.12.2002, prin care a obligat pe debitorii C.C. şi S.C. Tatiana S.R.L. la plata sumelor solicitate, cu 1.300.000 lei cheltuieli de judecată.
împotriva acestei încheieri debitorii au formulat cerere în anulare, înregistrată la 06.01.2003, în dosar nr. 85/2003 al Judecătoriei Vişeu de Sus.
în motivare aceştia arată că, faţă de societate, încheierea trebuie anulată în întregime, fiind inadmisibilă, întrucât nu a împrumutat de la creditoare nici o sumă de bani, iar unicul
asociat este C.G., soţul debitoarei C.C., care nu a fost mandatată în nici un fel să încheie acte în numele societăţii.
în ceea ce priveşte pe debitoarea C.C. se solicită admiterea în parte a somaţiei de plată, doar pentru suma de 5826 Euro, restul fiind restituiţi.
Curtea nu este însă investită cu judecarea acestui conflict, întrucât împotriva celei de-a doua hotărâri de declinarea, una dintre părţi (creditoarea) a declarat recurs.
Asupra recursului, Curtea reţine că este nefondat, într-adevăr, aşa cum legal reţine Tribunalul Maramureş, potrivit art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001, cererea în anulare se soluţionează de instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în prima instanţă.
în speţă este vorba despre un litigiu civil. Probele administrate nu au dovedit existenţa unei gestiuni de afaceri sau a unui mandat comercial dat de societate persoanei fizice – terţă fată de aceasta – C.C., pentru a încheia acte juridice care să oblige persoana juridică.
Creditoarea a fost cea care a investit instanţa civilă pentru pronunţarea somaţiei de plată, respectiv Judecătoria Vişeu de Sus, instanţa competentă să judece şi cererea în anulare în cadrul căreia să stabilească, în raport de susţinerile şi de apărările părţilor, dacă la emiterea somaţiei de plată s-au respectat sau nu cerinţele impuse de art. 1 din O.G. nr. 5/2001.
Faţă de considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C.pr.civ., se va respinge recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 1312/19.05.2003, pronunţată în dosarul nr. 2274/2003 al Tribunalului Maramureş, care va fi menţinută în întregime. (Judecător Gheorghe Buta)
