Debitoarea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca nefondată, cu motivarea că la data de 31.01.2008, când a fost emisă prima factură şi până la finele anului 2008, a plătit creditoarei suma de 79.666 lei cu titlu de contravaloare energie termică, conform chitanţelor anexate iar totalul celor două facturi emise de creditoare a fost de 72.348,113 lei, astfel că a plătit în plus şi nu mai are nicio datorie, situaţie faţă de care nu se justifică nici penalităţile calculate şi solicitate.
Instanţa a apreciat justificată contestaţia debitoarei având în vedere că prin chitanţele pe care le-a depus la dosar a făcut dovada că a achitat din contravaloarea energiei termice furnizată pe anul 2008, o sumă mai mare decât cea solicitată de creditoare, susţinând că sumele solicitate ar proveni dintr-o altă perioadă când administrator al asociaţiei de proprietari era o altă persoană, în prezent cercetată pentru delapidare, aşa cum rezultă din suplimentul la raportul de expertiză contabilă, astfel că pretenţiile deduse judecăţii nu sunt certe, lichide şi exigibile .
Pentru considerentele arătate şi în temeiul art. 1 şi următoarele din OG 5/2001 modificată, instanţa a respins cererea, ca nefondată, creditoarea putându-şi realiza pretenţiile împotriva debitoarei numai pe calea dreptului comun, în condiţiile administrării şi a altor probe ce nu pot fi primite în cadrul procedurii speciale privind somaţia de plată (de exemplu expertiză contabilă) .
