Potrivit art. 1 şi 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 şi Tarifului vamal al României, la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor importate se iau în considerare şi cheltuielile de transport şi manipulare conexe, în baza declaraţiilor de vămuire făcute de importator direct sau prin reprezentanţi autorizaţi (art. 10), iar plata taxelor vamale privesc pe importator sau pe comisionar, acesta din urmă făcând plata în numele şi pentru importator (art. 14).
Potrivit art. 1 şi 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 şi Tarifului vamal al României, la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor importate se iau în considerare şi cheltuielile de transport şi manipulare conexe, în baza declaraţiilor de vămuire făcute de importator direct sau prin reprezentanţi autorizaţi (art. 10), iar plata taxelor vamale privesc pe importator sau pe comisionar, acesta din urmă făcând plata în numele şi pentru importator (art. 14).
Inexactităţile din declaraţiile de primire făcute de comisionar care au avut ca efect plata unor taxe vamale inferioare celor datorate de importator , trebuie sa se răsfrângă asupra acestuia din urmă.
Secţia de Administrativ, decizia nr. 1093 din 7 mai 1998.
Societatea Comercială “EL GRECO TRADING” SRL Suceava, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Vămilor, Regionala Vamala laşi şi Societatea Comercială “ROMTRANS” SA- Agenţia laşi a solicitat să se dispună anularea actelor de constatare nr. 190-221 din 20 iunie 1995, a actelor administrative nr. 01475 din 18 iulie 1995 şi nr. 2969 din 4 iulie 1995 şi 3120 din 13 iulie 1995.
în motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin aceste acte a fost obligată să plătească o diferenţa de taxa vamală, comision vamal şi TVA în vamă în suma de 3.978. 187 lei, cu majorările legale, pentru importurile efectuate în perioada noiembrie 1993 – aprilie 1994, interval de timp în care a făcut importuri de citrice din Grecia şi a achitat taxele vamale calculate de comisionarul ROMTRANS SA Suceava, care este direct răspunzător pentru exactitatea declaraţiilor făcute în vamă.
Curtea de Apel Suceava – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, prin sentinţa nr. 202 din 7 noiembrie 1997, a respins că nefondată acţiunea, ea reţinând că inexactităţile din declaraţiile de vămuire făcute de comisionarul ROMTRANS care au avut că efect plata unor taxe vamale inferioare celor datorate de reclamanta, că importator , trebuie sa se răsfrângă asupra importatorului, în conformitate cu prevederile art. 405 şi următorii din Codul comercial.
S-a mai motivat că, în ipoteza în care comisionarul şi-a depăşit mandatul dat de comitent, răspunderea comisionarului faţă de comitent se rezolvă pe calea acţiunii comerciale de drept comun şi nu în cadrul acţiunii de Contencios Administrativ, unde raportul juridic se leagă doar între reclamant şi organele vamale.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, reclamanta a declarat recurs, susţinând că instanţa a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 495 din Codul comercial, astfel că inexactităţile din declaraţiile vamale de vămuire făcute de comisionarul ROMTRANS, care a avut că efect plata unor taxe vamale inferioare celor datorate de reclamantă ca importator, trebuie să se răsfrângă asupra importatorului.
Greşit s-a reţinut că în cadrul acţiunii de contencios nu se poate rezolva problema răspunderii comisionarului faţă de comitent, faţă de împrejurarea nu a scos din cauza S.C. “ROMTRANS” SA Bucureşti – Agenţia laşi, ea neavând calitate procesuală pasivă, iar intr-un eventual proces, aceasta i-ar putea invoca autoritatea de lucru judecat.
Recursul declarat nu este fondat.
Prin actele de constatare nr. 190-221 din 20 iunie 1995 încheiate de inspectori ai Brigăzii de supraveghere şi control vamal laşi, s-a stabilit că reclamanta S.C. “EL GRECO TRADING” SRL Suceava, în perioada 15 noiembrie 1993 – 27 decembrie 1994, efectuând 31 operaţiuni de import citrice prin comisionarul S.C. “ROMTRANS” SA – Agenţia laşi, datorită declaraţiilor inexacte de vămuire făcute de comisionar s-a sustras de la plata unor taxe vamale de 3.978.187 lei la care se adaugă penalităţile de întârziere însumând 4.149.951 lei.
Aceste acte fiind contestate în cadrul procedurii administrative, s-au constatat că sunt legale, astfel ca, atât contestaţia cât şi plângerea au fost respinse, reţinându-se că la stabilirea taxelor vamale şi ale penalităţilor trebuiau avute în vedere şi taxele de transport, conform art. 1 şi 8 din
Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993.
Reclamanta nu contestă modul de calcul al taxelor vamale şi implicit penalităţile, ci susţine că s-a făcut o greşită aplicare a art. 405 din Codul comercial şi s-a reţinut că răspunderea comisionarului faţă de comitent se rezolva pe calea acţiunii comerciale de drept comun nicidecum în cadrul acţiunii de contencios.
în conformitate cu dispoziţiile legale, comisionar în vama este persoana fizică Română constituită potrivit legii, care îndeplineşte, în numele şi pentru terţe persoane declararea mărfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea şi alte operaţiuni vamale, precum şi prezentarea mărfurilor declarate la control vamal şi achitarea la vama a drepturilor de import şi export.
în speţă, faţă de dispoziţiile arătate mai sus, în mod legal instanţa a reţinut că inexactităţile din declaraţiile de primire făcute de comisionar care au avut că efect plata unor taxe vamale inferioare celor datorate de reclamanta că importator, trebuie sa se răsfrângă asupra acestuia din urmă.
Depăşirea mandatului de către comisionar nu poate face obiectul acţiunii în contencios administrativ – ce are ca obiect anularea actelor vamale – răspunderea urmând a fi stabilită în cadrul unui proces pe calea acţiunii comerciale de drept comun.
Nu se poate reţine că, prin aceasta, într-un eventual proces, reclamantei i s-ar ridica excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile art. 1201 din Codul civil care priveşte tripla identitate (obiect, părţi, cauză).
împrejurarea că instanţa nu s-a pronunţat în sensul reţinerii că S.C. ROMTRANS SA Bucureşti – Agenţia laşi nu ar avea calitatea procesuală activă, şi prin aceasta s-ar deduce că problema comisionarului faţă de comitent poate fi pusă în cadrul acţiunii în contencios administrativ, nu poate fi primită, soluţia dată fiind de respingere pe fond a acţiunii, reţinându-se că raportul de drept administrativ s-a legat doar între reclamant şi organele vamale.
în consecinţă, recursul se priveşte că nefondat şi urmează a fi respins.
