întrucât, încă din momentul introducerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului, comisia comunală a avut la dispoziţie vechiul act de proprietate, nu se poate apăra în sensul că hotărârea judecătorească ar fi survenit într-un moment în care punerea în posesie se încheiase faţă de alte persoane decât reclamantul.
(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 83/1994)
Prin cererea înregistrată la data de 25.06.1993, reclamantul B.C. a chemat în judecată pe pârâta Comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Comeşti, judeţul Dâmboviţa, solicitând punerea în posesie pentru suprafaţa de 0,5 ha teren, situat în punctul “Chileanca-Comeşti”.
în motivarea acţiunii reclamantul arată că i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului menţionat, prin sentinţa civilă nr. 11.789/1992 a Judecătoriei Târgovişte, rămasă definitivă şi constituind titlu executoriu.
în urma acestei sentinţe, reclamantul s-a adresat Primăriei comunei Corneşti, cerând punerea în posesie, dar nu i s-a răspuns, motiv pentru care s-a adresat şi Prefecturii judeţului Dâmboviţa, care, prin adresa nr. 2.049/1993, i-a comunicat să se prezinte la Primăria Corneşti, pe data de 28.04.1993, pentru a fi pus în posesie. La acea dată şi la alte termene, comisia 1-a amânat, astfel că nici în prezent punerea în posesie nu a avut loc.
La data de 10.05.1993, arată reclamantul, i s-a explicat oral de către un membru al comisiei că terenul în litigiu este ocupat de alte persoane.
în dovedirea acţiunii, reclamantul a depus copia sentinţei civile nr. 11.789/1992 a Judecătoriei Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, copia cererii nr. 42/24.03.1993 către primărie şi adresa nr. 2.047/3.05.1993 a Prefecturii judeţului Dâmboviţa.
Pârâta şi-a exprimat poziţia sa cu privire la litigiul de faţă prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul din 25.08.1993, în cuprinsul căreia arată că punerea în posesie a reclamantului- în punctul “Chileanca” nu s-a putut efectua deoarece în punctul respectiv au fost puse în posesie alte persoane, hotărârea Judecătoriei Târgovişte fiind dată ulterior respectivelor puneri în posesie.
Printr-o altă adresă, nr. 2.138/1993, Primăria comunei Corneşti arată tribunalului că propune reclamantului punerea în posesie pe un amplasament disponibil, altul decât cel din punctul “Chileanca”.
Printr-un memoriu depus la 6.10.1993, la rândul său, reclamantul învederează instanţei că, în realitate, primăria nu a făcut nici un demers pentru punerea sa în posesie, că nu s-a ajuns la nici un acord în acest sens şi, deci, insistă în judecarea cererii şi pronunţarea unei sentinţe. Faţă de probele dosarului, instanţa reţine următoarele: Reclamantul este unicul moştenitor al autorului său, T.B., ce a avut în proprietate suprafaţa de 2,50 ha, teren cu care a intrat în C.A.P. Frasinu, respectiv 1,50 ha, teren situat în extravilanul comunei Corneşti, judeţul Dâmboviţa, 0,50 ha teren situat în punctul “Chileanca – Vatra Satului Ibrianu” şi 0,50 ha teren situat în punctul “Zăvoi”.
Prin adeverinţa nr. 2.921 din 20.11.1991, Comisia comunei Corneşti i-a reconstituit un drept de proprietate asupra a 1,50 ha teren agricol, iar Comisia judeţeană Dâmboviţa de aplicare a Legii Fondului Funciar i-a mai reconstituit un drept de proprietate, prin acţiuni la I.A.S. “Prodas” -S.A. Târgovişte pentru 0,50 ha teren, deşi, în realitate, a posedat în proprietate 1 ha teren, ce a intrat în perimetrul C.A.P. Frasinu.
Judecătoria Târgovişte, prin sentinţa civilă nr. 11.789/1992, reţinând în considerentele sale cele arătate mai sus, i-a mai reconstituit reclamantului dreptul de proprietate pentru încă 0,50 ha teren, situat în comuna Corneşti, în extravilan, în punctul “Zăvoi”.
Faţă de probele dosarului, acţiunea reclamantului este întemeiată.
încă din momentul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, Comisia comunală a avut la dispoziţie vechiul act de proprietate pentru 0,50 ha din punctul “Chileanca”.
Hotărârea Judecătoriei Târgovişte, pronunţată ulterior, nu a făcut decât să întregească dreptul de proprietate al reclamantului cu încă 0,50 ha teren, situat în punctul “Zăvoi”, extravilan.
Prin urmare, apărarea pârâtei, în sensul că hotărârea judecătorească ar fi survenit într-un moment în care punerea în posesie se încheiase şi, deci, ar fi “surprins-o”, nu poate fi primită.
Faţă de cele de mai sus, în baza art. 1 din Legea nr. 29/1990, cu referire la art. 13 din Legea nr. 18/1991, instanţa va admite acţiunea, obligând pârâta să procedeze la punerea în posesie şi să emită procesul-verbal respectiv, reclamantului, cu privire la terenul de 0,5 ha, situat în punctul” Chileanca”.
