Transformarea creanţelor AVAS în USD. Inadmisibilitate. Notificarea către creditoare a acestei transformări. Faliment


În raportul dintre OUG nr. 95/2003 aprobată prin Legea nr. 557/2003 raportat la OUG nr. 51/1998 aprobată prin Legea nr. 409/2001 şi Legea nr.64/1995, ultima este lege specială, încât se aplică dispoziţiile acestei legi, nefiind posibilă transformarea creanţelor AVAS în USD, toate creanţele trebuind să fie transformate în moneda naţională la data deschiderii procedurii.

Întrucât cuantumul valoric al creanţei nu a fost modificat, ci doar transformat în moneda naţională, nu se impunea notificarea către creditoare a acestei transformări.

Creditorul AVAS a formulat contestaţie la tabelul definitiv al creanţelor debitoarei SC T SA MĂTĂSARI, solicitând înscrierea sa în acest tabel cu o creanţă privilegiată în sumă de 138.495,61 USD, creanţă ce urmează a fi acoperită în condiţiile art. 122 pct. 4 din Legea 64/1995.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că în mod nelegal lichidatorul judiciar a înscris creanţa sa în tabelul definitiv în moneda naţională, întrucât se impunea înscrierea creanţei în valută, conform art. 2 alin. 2 din OUG 95/2003 modificat prin Legea 557/2003, care prevede că, în vederea valorificării, creanţele bugetare preluate se consolidează în dolari americani pe baza raportului leu – dolar de la data preluării acestora prin protocol.

Tribunalul Gorj, prin sentinţa nr. 464 din 30 mai 2005, pronunţată în dosarul nr. 538/F/2/2004 a respins ca nefondată contestaţia creditorului.

Pentru a se pronunţa astfel, judecătorul sindic a avut în vedere că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Legii 64/1995 modificată, care este o lege specială iar nu dispoziţiile invocate de creditoare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea AVAS invocând faptul că în mod nelegal, cu aplicarea greşită a legii, în tabelul definitiv creanţa sa a fost menţionată în lei, iar pentru această modificare se impunea ca administratorul judiciar să notifice creditorul titular, lucru care nu s-a întâmplat.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 83 alin. 2 din Legea 64/1995 R, creanţele exprimate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României, existent la data deschiderii procedurii.

Este adevărat că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 2 din OUG nr. 95/2003 aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 557/2003, în vederea valorificării, creanţele bugetare preluate se consolidează în dolari americani pe baza raportului leu/dolar, la data preluării acestora. Aceste dispoziţii legale, însă, nu constituie legea specială aplicabilă în cauză, aşa cum susţine recurenta, întrucât ne aflăm în cadrul unei proceduri concursuale specifice, în care toţi creditorii beneficiază de drepturi egale în raport de categoria creanţei deduse judecăţii, iar legea specială aplicabilă în cauză este Legea 64/1995 R.

Împrejurarea că respectiva creanţă, aparţinând recurentei, a fost menţionată în tabelul definitiv al creanţelor altfel decât s-a cerut, adică în moneda naţională şi nu în USD, nu încalcă dispoziţiile art. 80 alin. 2 din Legea 64/1995 R, întrucât în cauză este vorba de o operaţiune de transformare a aceleiaşi creanţe în moneda naţională, ceea ce nu echivalează cu modificarea creanţei în cadrul procedurii de verificare de care face vorbire acest text de lege.

În aceste condiţii nu se poate vorbi nici de o încălcare a dispoziţiilor art. 86 alin. 4 din Legea 64/1995 R, întrucât cuantumul valoric al creanţei recurentei nu a fost modificat, ci doar transformat în moneda naţională, aşa încât administratorul judiciar nu se impunea a trimite notificare către această creditoare.

Faţă de aceste considerente, hotărârea pronunţată de judecătorul sindic este legală şi temeinică