(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. com., de cont. adm. şi fiscal, dec. nr. 349/2008, nepublicată)
Prin sentinţa civilă nr. 1791/2008 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a admis plângerea contravenţională formulată de petentul F. O. I. şi s-a anulat procesul verbal de contravenţie seria A nr. 004725/20.08.2008 încheiat de Serviciul public Poliţia Comunitară a municipiului Bistriţa.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Consiliul local al municipiului Bistriţa.
Recursul declarat este fondat.
Instanţa de fond a concluzionat în mod eronat că prezumţia de nevinovăţie acţionează în favoarea petentului în speţa dată şi că probele administrate de organul constatator nu sunt suficiente pentru a dovedi vinovăţia petentului. Mai mult, dispozitivul sentinţei cuprinde menţiunea de anulare a procesului verbal, fără a indica dacă anularea actului constatator se face pentru netemeinicie sau pentru nelegalitate.
Trimiterea pe care instanţa de fond o face la Hotărârea CEDO pronunţată în cauza Anghel contra României este greşită, întrucât sensul acelei hotărâri nu este acela de a impune organului constatator obligaţia de a dovedi vinovăţia contravenientului. Starea de fapt din cauza la care se face trimitere este diferită de cea din speţa prezentă, deoarece în acel caz organul constatator nu a stabilit comiterea contravenţiei ca urmare a constatărilor prin propriile simţuri, ori, în speţă, organul constatator care a încheiat procesul verbal de contravenţie a constatat încălcările consemnate în procesul verbal prin propriile simţuri, fotografiile depuse la dosar fiind doar mijloace de probă care susţin acele constatări.
Conform spiritului Hotărârii CEDO amintite, procesele verbale încheiate de agenţii constatatori se bucură de prezumţia de autenticitate şi veridicitate, iar această prezumţie trebuie răsturnată de contravenient prin probe. Din moment ce actul constatator se bucură de prezumţia menţionată, rezultă că până la dovada contrară consemnările ce le conţine corespund realităţii.
În contextul celor de mai sus este greşită reţinerea instanţei de fond conform căreia în plângerile contravenţionale prezumţia de nevinovăţie a contravenientului şi răsturnarea sarcinei probei sunt principii ce stau la baza soluţionării acestor cauze.
Analizând cauza sub aspectele de mai sus, judecătoria nu s-a pronunţat asupra fondului, motiv pentru care se impune ca în baza art. 312 alin. 3 şi 5 C. proc. civ., casarea sentinţei şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe spre rejudecare pentru a se pronunţa pe fond.
