O.G. nr. 15/2002, art. 7 alin. (1)
Dispoziţiile art. 7 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 stipulează în mod clar şi neechivoc că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi deţinere a rovinietei valabile revine în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatri-
7 9 9 9
culare, aşa încât contravenienta, în calitate de locator în contractul de leasing, nu are obligaţia de a deţine rovinietă pentru autovehiculul care se află în folosinţa societătii utilizatoare.
Trib. Bistriţa-Năsăud, s. corn., cont. adm. şi fisc., dec. nr. 14 din 14 septembrie 2009, portal.just.ro
Prin sentinţa civilă nr. 879 din 29 august 2007, s-a admis plângerea contravenţională formulată de petenta SC V.L.R. SA împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. 4250274 din 12 iunie 2007, încheiat de C.N.A.D.N., S.D.N. Bistriţa, şi, în consecinţă, s-a dispus
anularea procesului-verbal de contravenţie. împotriva acestei sentinţe a formulat recurs organul constatator.
Recursul este nefondat. Instanţa de recurs a apreciat că în mod corect a stabilit instanţa de fond că petenta, în calitate de locator în contractul de leasing, nu are obligaţia de a deţine rovinietă pentru autovehiculul care se află în folosinţa societăţii utilizatoare, respectiv SC L.C. SRL. De altfel, dispoziţiile art. 7 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 stipulează în mod clar şi neechivoc că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi deţinere a rovinietei valabile revine în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatriculare. Pe de altă parte, art. 1 alin. (1) lit. b) din
O.G. nr. 15/2002 defineşte termenul de utilizatori ca fiind persoanele fizice sau juridice care deţin vehicule înmatriculate în România, iar art. 6 alin. (2) din acelaşi act normativ prevede că tariful este achitat de utilizatori, deci de către deţinătorii vehiculului, în speţă utilizatorul fiind SC L.C. SRL. Chiar dacă în certificatul de înmatriculare al autovehiculului în speţă figura petenta, aceasta se datorează faptului că numai după data de 1 decembrie 2006 certificatele de înmatriculare cuprind şi datele de identificare ale utilizatorilor în baza prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 [art. 15 alin. (I1)].
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a fost respins ca nefondat recursul declarat în cauză, fiind corect stabilit faptul că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi de ţinere a rovinietei revine în exclusivitate utilizatorului din contractul de leasing.
