Chiar dacă noţiunea de pădure definită de art. 2 alin.1 din Codul forestier poate da naştere la interpretări, corect organul administrativ a interzis autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe suprafeţele de 2,84 ha categoria de folosinţă pădure, şi respectiv 3,2 ha pădure tânără, tufari verzi, din moment ce este de necontestat că acestea erau acoperite cu vegetaţie forestieră, iar terenul fiind unul în pantă, prezenta un risc natural de alunecare.
Obligaţia de a echipării edilitare şi a tramei stradale, ulterior autorizării construcţiilor, se circumscrie dispoziţiilor art. 13 alin. 1 şi 2 din H.G. nr. 525/1996.
Curtea de Apel Iaşi, decizia nr. 662/C.A. din 22 noiembrie 2010