Tribunalul COVASNA Sentinţă civilă nr. 159 din data de 25.02.2016
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 159
Ședința publică din data de 25 februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : …………….
GREFIER : ……………..
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în administrativ formulată de reclamantul B. B. A. în
contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN COVASNA, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra cauzei de față, au avut loc în ședința din 11.02.2016, susținerile și
concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din
prezenta, când instanța, în temeiul art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă în vederea deliberării cât și pentru a da
posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 25.02.2016.
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea formulată la data de 9.11.2015 și înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. ……../119/2015,
reclamantul B. B. A. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Covasna solicitând instanței ca prin
hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a măsurii tehnico-administrative a suspendării exercitării
dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile, comunicată prin adresa nr.
dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile, comunicată prin adresa nr.
83.340/3.06.2015, obligarea pârâtului la restituirea permisului de conducere și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare se arată că la data de 17.01.2014 reclamantul a circulat cu autoturismul VW Passat cu nr. circulație ………..,
eliberat de autoritățile din Ungaria, în localitatea Baraolt, unde a fost oprit de organele de poliție care s-au sesizat din
oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui autovehicul neînmatriculat. După efectuarea
cercetărilor, s-a constatat că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 334 alin. 1 Cp,
iar prin ordonanța din 25.05.2015 s-a dispus clasarea dosarului în temeiul art. 334 alin . 1 CP, cu referire la art. 315
alin. 1 lit. b C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen. Prin adresa nr. 83.340/05.06.2015
reclamantului i s-a adus la cunoștință faptul că i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile
publice pe o perioadă de 90 de zile. Prin cererea înregistrată sub nr. 94.005 din 13.10.2015, reclamantul a solicitat
revocarea măsurii, însă răspunsul IPJ Covasna a fost negativ.
În continuare, reclamantul a arătat că, din moment ce Parchetul a dispus clasarea dosarului penal, este evident că a
fost absolvit de orice culpă sub aspect penal, prin urmare nu se poate considera că a încălcat vreo regulă de circulație. Or,
potrivit art. 103 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002, suspendarea exercitării dreptului de a conduce intervine dacă pentru
regula de circulație încălcată legea prevede suspendarea acestui drept. În plus, suspendarea se dispune de către șeful
Poliției Rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta, însă un asemenea act decizional, emanând de la Poliția Orașului
Baraolt, nu există în speță.
Reclamantul a mai susținut că această măsură nu poate fi apreciată drept sancțiune contravențională complementară,
întrucât nu există un act constatator al unei contravenții. Chiar dacă ar exista vreun astfel de act, referitor la o
contravenție determinată, sancțiunea aplicată ar fi prescrisă, în conformitate cu prevederile art.14 alin.1 din OG nr.2/2001.
În concluzie, reclamantul a afirmat că măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce, cât și deținerea și
neeliberarea permisului de conducere, sunt lipsite de orice temei legal, fiind abuzive.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1-7 din Legea nr. 554/2004, art. 103 alin.1 din OUG
nr. 195/2002.
În apărare, pârâtul IPJ Covasna a depus la dosar, la data de 07.01.2016, întâmpinare (f.25), prin care a solicitat
respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, în toate cazurile enumerate de art.103 alin.1 lit. c din OUG nr.195/2002,
șeful serviciului Poliției Rutiere din localitatea pe raza căreia a fost săvârșită fapta, dispune măsura administrativă a
suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile. Această măsură complementară s-a aplicat, fără
excepții, la nivelul întregii țări, în toate situațiile în care fapta a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației,
iar apoi s-a dispus o măsură de neurmărire penală. Prin urmare, măsura administrativă a fost dispusă în conformitate cu
prevederile legale.
În dovedirea acțiunii și respectiv în apărare părțile au solicitat proba cu înscrisuri, probă încuviințată de instanță
și administrată în cauză, sens în care au fost depuse la dosar înscrisuri (f. 7-14, 29-32).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 17.01.2014, reclamantul a circulat cu autoturismul VW Passat cu nr. circulație ……………, eliberat de
autoritățile din Ungaria, în localitatea Baraolt, unde a fost oprit de organele de poliție care s-au sesizat din oficiu cu
privire la săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui autovehicul neînmatriculat. După efectuarea cercetărilor,
s-a constatat că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 334 alin. 1 Cp, iar prin
Ordonanța din 25.05.2015 (fila 14) s-a dispus clasarea dosarului în temeiul art. 334 alin . 1 CP, cu referire la art. 315
alin. 1 lit. b C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.proc.pen. Prin adresa nr. 83.340/05.06.2015 (fila
12) reclamantului i s-a adus la cunoștință faptul că i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe
drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile iar în această perioadă este obligat a susține testarea la cunoașterea
regulilor de circulație.
Prin cererea înregistrată sub nr. 94.005 din 13.10.2015 (fila 7), reclamantul a solicitat revocarea măsurii suspendării
exercitării dreptului de a conduce. Pârâtul IPJ Covasna a răspuns negativ la această cerere prin adresa nr. 85.345 din
21.10.2015, susținând că măsura suspendării este legală și temeinică.
În acest sens, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ solicitând să se constate nulitatea
absolută a măsurii tehnico-administrative a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice
pe o perioadă de 90 de zile și obligarea pârâtului la restituirea permisului de conducere.
În soluționarea acțiunii instanța reține prevederile art. 103 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002 conform cărora
“suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune pentru o perioadă de 90 de zile când fapta
conducătorului de autovehicul a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul
accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane și instanța de judecată sau
procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării
pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului
de a conduce”;. Alin 1^1 prevede că în situația prevăzută la alin. (1) lit. c), suspendarea exercitării dreptului de a conduce
autovehicule se dispune de către șeful poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta.
Din interpretarea literală a acestui articol rezultă că pentru a se dispune suspendarea este necesară existența unei
situații premisă – fapta conducătorului de autovehicul să fie urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile
publice – și întrunirea cumulativă a două condiții: instanța sau procurorul să fi dispus una din soluțiile de neîncepere a
urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale; pentru regula de circulație încălcată
ordonanța de urgență să prevadă suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
Aceeași interpretare rezultă și din Decizia Curții Constituționale 124/2011 unde se menționează că “dispozițiile art.
103 alin. (1) lit. c) și alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au în vedere ipoteza în care o faptă
ce a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, dar pentru săvârșirea căreia procurorul sau
instanța a apreciat, observând incidența prevederilor art. 10 din Codul de procedură penală, că nu se impune punerea în
mișcare sau exercitarea acțiunii penale împotriva învinuitului. Dacă, însă, pe parcursul cercetării penale, se constată că
învinuitul a încălcat o regulă de circulație pentru nerespectarea căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce, este firesc ca acest comportament să fie sancționat, în vederea
atingerii finalității pentru care acest act normativ a fost edictat, și anume asigurarea desfășurării în siguranță a
circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante
la trafic”;. Se constată astfel că Curtea Constituțională a reținut necesitatea îndeplinirii acestei condiții a încălcării
unei reguli de circulație și în ipoteza în care fapta a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației, iar apoi s-a
dispus o măsură de neurmărire penală.
Pârâta a susținut că în art. 103 lit. c legiuitorul a reglementat două situații distincte, prima situație fiind aceea a
faptei urmărite ca infracțiune, situați în care nu se aplică teza finală a art. 103 lit. c privitoare la necesitatea
încălcării unei reguli de circulație. A doua situație ar fi aceea a accidentului de circulație din care a rezultat decesul
sau vătămarea corporală a unei persoane, doar în această situație fiind aplicabilă teza finală anterior menționată.
Însă, pe de o parte, instanța reține că această interpretare nu a fost îmbrățișată de Curtea Constituțională, cum s-a
precizat anterior. Pe de altă parte, din modul de redactare al textului legal, instanța constată că cele două situații sunt
menționate la începutul articolului, după enumerarea lor fiind menționate condițiile necesar a fi îndeplinite pentru
dispunerea suspendării : 1) clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării
pedepsei; 2) dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării
dreptului de a conduce. Plasarea condițiilor după enumerarea celor două cazuri duce evident la concluzia că ambele condiții
se aplică ambelor situații, neexistând nici un motiv pentru care cea de-a doua condiție s-ar aplica doar la a doua
situație/caz, nu și la prima.
Revenind la speță, avem situația premisă – fapta conducătorului de autovehicul să fie urmărită ca infracțiune la
regimul circulației pe drumurile publice – iar prima condiție este îndeplinită, nu însă și cea de-a doua întrucât pentru
infracțiunea prevăzută de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 nu este prevăzută suspendarea exercitării dreptului de a
conduce.
În aceste condiții nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru aplicarea art. 103 alin. 1 lit. c din OUG nr.
195/2002, astfel încât actul administrativ prin care s-a luat această măsură este anulabil pentru considerentele arătate.
Având în vedere toate considerentele expuse anterior, instanța constată că acțiunea formulată de reclamantă este
întemeiată, motiv pentru care va fi admisă, dispunându-se anularea măsurii tehnico-administrativă a suspendării exercitării
83.340/3.06.2015. Drept urmare, va fi obligat pârâtul la restituirea permisului de conducere către reclamant.
În temeiul art. 453 NCPC instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de
650 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite acțiunea formulată de reclamantul B. B. A. , CNP ………., domiciliat în ………………, împotriva pârâtului Inspectoratul
de Poliție Județean Covasna, ……………, cu sediul în Sfântu-Gheorghe, str. Korosi Csoma Sandor nr. 16, județul
Covasna, și în consecință:
Anulează măsura tehnico-administrativă a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile
publice pe o perioadă de 90 de zile, dispusă prin adresa nr. 83.340/3.06.2015.
Obligă pârâtul la restituirea permisului de conducere.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 650 lei.
Cu drept de recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 25.02.2016, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE GREFIER
