Tribunalul COVASNA Sentinţă civilă nr. 697 din data de 15.09.2015
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. 87/119/2015
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 697
Ședința publică din 15 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : ………….
GREFIER: ………….
Pe rol se află, în pronunțare, acțiunea în administrativ formulată de reclamantul N.A. V.-M. în
contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV, având ca obiect obligarea pârâtei la
plata către reclamant a drepturilor salariale aferente perioadei 30.11.2013-16.02.2014, precum și anularea deciziei
nr.2656/03.12.2014 și a adresei nr.BUR-ASI-318/15.01.2015, emise de pârâtă.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică
din 8 septembrie 2015, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi -parte integrantă din prezenta
sentință, pronunțarea fiind amânată la data de 15 septembrie 2015.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de față,
Constată că, prin cererea formulată și înregistrată la Tribunalul Covasna sub dosarul nr. 87/119/2015, reclamantul
N.-A. V.-M. a solicitat în contradictoriu cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov ca, prin hotărârea ce
se va pronunța, să se dispună:
• obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale și achitarea obligațiilor fiscale ce revin angajatorului,
respectiv angajatului, pe perioada 30.11.2013-16.02.2014, drepturi salariale raportate la suma de 3.936 lei ce reprezintă
salariul brut;
• anularea deciziei nr. 2656/03.12.2014 și a actului cu nr. BUR-ASI-318/15.01.2015, emise de pârâtă, ca fiind
nelegale, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că Tribunalul Covasna, prin încheierea din 28.11.2013 pronunțată în dosarul nr.
2121/119/2013, a dispus suspendarea executării deciziei nr. 76/01.08.2013 emisă de pârâtă până la soluționarea pe fond a
acțiunii în contencios administrativ fiscal având ca obiect anularea acestui act și a celor conexe.
Decizia nr. 76/2013 a fost comunicată reclamantului la data de 05.08.2013, termenul de preaviz de 30 de zile
neîmplinindu-se, întrucât în perioada 03.09.2013-29.11.2013 s-a aflat în concediu medical. Or, conform art. 75 pct. 3 Codul
muncii, “în situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi
suspendat corespunzător”, iar art. 60 alin. 1 lit. a) din Codul muncii dispune interdicția concedierii pe durata
incapacității temporare de muncă stabilită prin certificat medical în condițiile legii.
S-a mai arătat că pârâta a refuzat să respecte și implicit să pună în aplicare hotărârea Tribunalului Covasna până în
data de 17.02.2014, când i-a fost comunicată decizia nr. 140/12.02.2014 prin care s-a dispus reintegrarea sa provizorie în
cadrul Biroului vamal de interior Covasna. Astfel, perioada 30.11.2013-16.02.2014 reprezintă vechime în muncă și urmează a
fi retribuită prin raportare la salariul brut de 3.936 lei
Prin decizia nr. 2656/03.12.2014 se dispune că “începând cu data de 04.12.2014, încetează prevederile deciziei DGRFP
Brașov nr. 140/12.02.2014 prin care dl. N.-A. V.-M. se reintegrează provizoriu la Biroul vamal gradul II Covasna –
Compartimentul supraveghere și control vamal, în funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I grad profesional
principal”.
Partea reclamantă a mai arătat că atât decizia nr. 2656/03.12.2014 cât și actul cu nr. BUR-ASI-318/15.01.2015 sunt
nelegale pentru că încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarului public în situația reducerii personalului ca urmare
a reorganizării se produce la expirarea termenului de preaviz prevăzut în decizia nr. 76/01.08.2013. În situația de față,
încetarea raportului de serviciu cu pârâta s-a produs pe data de 27.11.2014. În acest context, decizia nr. 2656/2014 încalcă
dispozițiile art. 97 alin. 1 lit. c) și art. 99 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 188/1999, precum și decizia nr. 2648/R/2014
din 25.11.2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 2121/119/2013, decizie care consfințește data de la care
reîncepe să curgă termenul de preaviz (cele 2 zile rămase din 30).
Decizia nr. 2656/03.12.2014 este nelegală și din perspectiva nulității unor acte administrative cu caracter normativ,
respectiv Ordinul nr. 1104/2013 al președintelui A.N.A.F. privind aprobarea structurii organizatorice a direcțiilor generale
regionale a finanțelor publice, Ordinul nr. 1106/2013 al președintelui A.N.A.F. privind aprobarea numărului de posturi
pentru fiecare direcție generală regională a finanțelor publice, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul nr.
1113/2013 al președintelui A.N.A.F. privind aprobarea statului de funcții al D.G.R.F.P. Brașov.
Cu privire la nulitatea actului nr. BUR-ASI-318/15.01.2015, reclamantul a arătat că aceasta rezidă din neînțelegerea
faptului că în speță nu se pune problema “de ocupare a funcțiilor publice”, deoarece din considerentele arătate mai sus, el
a rămas în raporturi de serviciu cu pârâta, nemaifiind nevoie de o altă formă de ocupare a funcțiilor publice – transfer,
promovare, redistribuire etc.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri și cu interogatoriul pârâtei.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului.
În motivarea întâmpinării se arată că prin decizia nr.76/01.08.2013, emisă de DGRFP Brașov, s-a dispus eliberarea
reclamantului din funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I grad profesional principal, gradația 2 clasa 44 de
salarizare din cadrul D.J.A.O.V. Covasna, la data expirării termenului de preaviz.
Împotriva deciziei nr.76/01.08.2013 reclamantul a formulat acțiune ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului
Covasna sub nr.2121/119/2013, soluționată prin sentința civilă nr.659 din 29.05.2014, definitivă prin decizia civilă
nr.2648/25.11.2014 a Curții de Apel Brașov.
Cu acea ocazie instanța de judecată a analizat condițiile emiterii deciziei nr.76/01.08.2013 prin raportare la
intrarea în vigoare a prevederilor H.G. nr.520/2013 și a O.U.G. nr.74/2013, precum și a ordinelor de punere în aplicare prin
raportare la susținerile părților și la probatoriul administrat.
Astfel, în privința Ordinelor președintelui ANAF nr.1104/2013, nr.1106/2013 și nr.1113/2013, instanța de judecată s-a
pronunțat în mod definitiv cu privire la aspectul nepublicării acestora în monitorul oficial, hotărârea având autoritate de
lucru judecat în cauza de față sub acest aspect.
Pârâta arată că reclamantul a fost eliberat din funcția publică de execuție deținută în baza deciziei
nr.76/01.08.2013, act administrativ menținut ca temeinic și legal prin sentința civilă nr.659/29.05.2014 a Tribunalului
Covasna, definitivă prin decizia civilă nr.2648/25.11.2014 a Curții de Apel Brașov.
Cu privire la susținerile reclamantului raportate la suspendarea executării deciziei nr.76/01.08.2013 emisă de
D.G.R.F.P. Brașov prin încheierea de ședință din 28.11.2013 a Tribunalului Covasna, pârâta arată că, fiind în prezența unei
hotărâri judecătorești executorii și având în vedere și cererea reclamantului prin care a solicitat încadrarea pe postul
anterior deținut în cadrul Biroului Vamal Covasna, cu adresa nr.7170/05.12.2013, serviciul de resurse umane a comunicat
reclamantului lista posturilor vacante din cadrul D.G.R.F.P. Brașov pentru a-i da posibilitatea de a-și exprima opțiunea. De
asemenea, s-a menționat faptul ca postul ocupat anterior de către reclamant nu mai este bugetat.
Prin nota reclamantului înregistrată la D.G.R.F.P. Brașov sub nr.67983/19.12.2013, s-a comunicat refuzul de a opta
pentru unul dintre posturile puse la dispoziție. În acest sens D.G.R.F.P. Brașov și-a arătat disponibilitatea față de
reclamant ca în cazul acceptării acestuia de a ocupa unul dintre cele două posturi vacante puse la dispoziție, va fi mutat
ulterior la nivelul Biroului Vamal Covasna.
La data de 19.12.2013, reclamantul a comunicat încă o dată refuzul său în ce privește soluțiile găsite.
Ulterior, D.G.R.F.P. Brașov a solicitat A.N.A.F. aprobarea modificării statului de funcții, inclusiv ca un post vacant
de inspector principal de la biroul Supraveghere și Control Vamal Fiscal din cadrul D.G.R.F.P. Brașov să fie mutat la Biroul
Vamal de Interior Covasna – Compartimentul Supraveghere și Control Vamal și transformat în inspector vamal principal.
În urma aprobării modificării statului de funcții, pârâta i-a comunicat reclamantului decizia nr.140/12.02.2014
privitoare la punerea în a încheierii din 28.11.2013. În această perioadă reclamantul nu a desfășurat activitate,
punerea în executare efectivă a încheierii din 28.11.2013 fiind realizată începând cu data de 14.02.2014.
Din listele de pontaj întocmite de către Biroul Vamal Covasna reiese că în perioada lunilor august-noiembrie 2013
reclamantul a fost pontat în mod corect, ținându-se cont de perioada de preaviz și de concediul de boala în care acesta s-a
aflat.
De la momentul încetării preavizului – 30.11.2013 și până la data de 14.02.2014, când s-a dispus reintegrarea
provizorie potrivit dispozițiilor încheierii din 28.11.2013 a Tribunalului Covasna, reclamantul nu a fost pontat, aspect
care scoate în evidență cele susținute mai sus.
Faptul că reclamantul nu a fost pontat în această perioadă se datorează faptului că nu a fost prezent la locul de
muncă pe unul din posturile oferite, chiar și în condițiile mutării ulterioare pe postul deținut anterior reorganizării.
Prin decizia nr. 140/12.02.2014, reclamantul a fost reintegrat provizoriu la Biroul Vamal gradul II Covasna –
Compartiment Supraveghere și control vamal în funcția de execuție de inspector vamal clasa I grad profesional principal,
începând cu data de 14.02.2014.
Pârâta arată că nu i se poate imputa neplata drepturilor salariale ale reclamantului pentru perioada 30.11.2014 –
14.02.2014, întrucât acesta a refuzat ocuparea unuia dintre posturile vacante puse la dispoziție.
Pe cale de consecință, pentru o muncă ce nu a fost prestată în folosul DGRFP Brașov, nu se poate solicita plata
drepturilor salariale aferente perioadei indicate de către reclamant.
Cu privire la petitul privind anularea deciziei nr.2656/03.12.2014 emisă de D.G.R.F.P. Brașov prin care s-a dispus ca
începând cu data de 04.12.2014 încetarea prevederilor deciziei nr.140/12.02.2014, se arată că decizia nr.2656/03.12.2014 a
fost emisă în baza prevederilor legale aplicabile și a dispozițiilor sentinței civile nr.659/29.05.2014 a Tribunalului
Covasna, definitivă prin decizia civilă nr.2648/25.11.2014 a Curții de Apel Brașov, hotărâri prin care a fost menținută ca
temeinică și legală decizia nr.76/01.08.2013 de eliberare a reclamantului din funcția publică deținută.
Emiterea deciziei nr.2656/03.12.2014 are menirea de a înceta aplicabilitatea deciziei nr.140/12.02.2014 prin care
reclamantul a fost reîncadrat provizoriu în funcția publică de execuție deținută anterior, însă eliberarea sa din funcția
deținută s-a realizat prin decizia nr.76/01.08.2013, act administrativ care și-a produs efectele.
La data formulării întâmpinării, reclamantul nu are niciun raport de muncă cu D.G.R.F.P. Brașov, acesta încetând
la momentul expirării termenului prevăzut de decizia nr.76/01.08.2013.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 76 din 01.08.2013 emisă de ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov s-a dispus
eliberarea reclamantului N.-A. V.-M. din funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I, grad profesional principal
gradația 2 clasa 44 de salarizare din cadrul Direcției Județene de Accize și Operațiuni Vamale Covasna – Compartimentul
Echipe mobile.
De asemenea, prin aceeași decizie i s-a acordat reclamantului un preaviz de 30 de zile calendaristice de la data
comunicării acesteia, cât și posibilitatea de a opta pentru unul din posturile vacante puse la dispoziție de pârâtă în
termen de maxim 7 zile la expirarea termenului de preaviz.
Tribunalul Covasna, prin sentința civilă nr. 659 din 29 mai 2014, a respins acțiunea reclamantului N.-A. V.-M. de
anulare a deciziei nr. 76 din 01.08.2013 și de reintegrare a acestuia în funcția deținută anterior în cadrul Biroului
Vamal Covasna, cu plata drepturilor salariale până la data revenirii efective pe funcția avută, hotărâre judecătorească
menținută de Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 2648/25.11.2014 ( f. 16,17).
Totodată, Tribunalul Covasna, prin încheierea din 28 noiembrie 2013, a admis cererea reclamantului și a dispus
suspendarea executării deciziei nr. 76 din 01.08.2013 până la soluționarea pe fond a acțiunii în contencios administrativ
având ca obiect anularea acestei decizii, adică până la data de 29 mai 2014 ( f. 14, 15) .
Astfel, Serviciul resurse umane și salarizare din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov prin
decizia nr. 140 din 12 februarie 2014 a decis reintegrarea provizorie la D.G.R.F.P. Brașov – Biroul vamal de interior grad
II Covasna – Compartimentul Supraveghere și control vamal în funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I grad
profesional principal, gradația 2 clasa 44 de salarizare până la soluționarea acțiunii pe fond (adică până la soluționarea
acțiunii de anulare a deciziei nr. 76/01.08.2013), cu un salariu brut în sumă de 3.936 lei ( f.12).
Prin adresa nr. 7308 din 16 decembrie 2013, Serviciul resurse umane și salarizare din cadrul pârâtei i-a adus la
cunoștință reclamantului că își arată disponibilitatea de a efectua o mutare ulterioară la Biroul Vamal Covasna în măsura în
care se va aproba modificarea statului de funcții, dar până atunci i-a cerut să se prezinte pentru a opta pentru unul din
cele două posturi echivalente funcției pe care a deținut-o anterior datei de 01.08.2013 de la Direcția Regională Vamală
Brașov și pentru a fi pusă în executare încheierea din 28.11.2013 a Tribunalului Covasna (f.18).
Ulterior, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov prin decizia nr. 2656 din 3 decembrie 2014 a decis
ca începând cu data de 4 decembrie 2014 să înceteze prevederile deciziei nr. 140/12.02.2014 prin care reclamantul a fost
reintegrat provizoriu la Biroul vamal gradul II Covasna – Compartimentul supraveghere și control vamal în funcția publică
de execuție de inspector vamal clasa I grad profesional principal (f.10, 11).
Reclamantul N.-A. V.-M. în perioada 03.09.2013-29.11.2013 a fost în concediu medical, conform foilor colective de
prezență aferente acestei perioade și a certificatelor de concediu medical aflate la dosar ( f.38, 131-135) .
Din analiza foilor colective de prezență aferente lunilor decembrie 2013, ianuarie și februarie 2014, reiese că
reclamantul nu figurează că s-a prezent la locul de muncă și nici că ar fi avut concediu medical sau de odihnă, ceea ce
înseamnă că reclamantul nu poate beneficia de drepturile unui salariat care s-a prezentat la locul de muncă și și-a
îndeplinit sarcinile de serviciu.
Prin urmare, din probele depuse la dosar rezultă că reclamantul nu a desfășurat activitate în perioada
30.11.2013-16.02.2014 ca inspector vamal în cadrul Biroului vamal de interior Covasna sau al altui compartiment din cadrul
Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov, deci pârâta-angajator nu are obligația de a-i plăti drepturi
salariale și nici de a-i plăti la bugetul statului contribuțiile cu reținere la sursă.
Cu privire la susținerile reclamantului privind nelegalitatea deciziei nr. 2656/03.12.2014, tribunalul reține că prin
decizia nr. 76/01.08.2013 a fost eliberat din funcție reclamatul și i s-a acordat un preaviz de 30 zile, dar și un termen de
7 zile în care putea opta pentru unul din posturile vacante ce i-au fost puse la dispoziție. Decizia a fost luată la
cunoștință de reclamant la data de 5 august 2013.
Se reține din certificatele medicale ale reclamantul că acesta a avut concediu medical în perioada
03.09.2013-29.11.2013, ceea ce înseamnă că termenul de preaviz s-a suspendat pe această perioadă, adică din cele 30 zile,
până la data de 03.09.2013 s-a scurs un număr de 28 zile, rămânând doar 2 zile din termenul de preaviz .
Potrivit dispozițiilor art. 181 pct. 2 Cod procedură civilă, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul
ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar conform art. 184 Cod procedură civilă,
termenul începe să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Față de aceste dispoziții legale, cât și în raport de faptul că reclamantul a fost în concediu medical până la data
de 29.11.2013, potrivit certificatului medical nr.0717001, acesta trebuia să se reîntoarcă la muncă la data de 30.11.2013
și să aibă încă două zile de preaviz, pe data amintită și pe 1 decembrie 2013.
Or, prin decizia nr. 2656 din 3 decembrie 2014 s-a respectat termenul de preaviz ce i-a fost acordat reclamantului
prin decizia nr. 76/01.08.2013, luându-se în calcul perioada suspendării termenului de preaviz, cât și faptul că încheierea
din 28 noiembrie 2013 a Tribunalului Covasna și-a produs efectele doar până la data de 29 mai 2014, așa cum acesta a
solicitat în acea cauză.
Prin această decizie s-a dispus ca începând cu data de 4 decembrie 2014 să înceteze prevederile deciziei nr.
140/12.02.2012 prin care reclamantul a fost reintegrat provizoriu la Biroul vamal gradul II Covasna – Compartimentul
Supraveghere și control vamal în funcția publică de execuție de inspector vamal clasa I grad profesional principal.
Așadar, decizia nr. 140 din 12 februarie 2014 a fost emisă ca urmare a încheierii din 28 noiembrie 2013 a
Tribunalului Covasna de suspendare a dispoziției nr. 76/01.08.2013 și prin care reclamantul a fost reintegrat provizoriu
la pârâtă până la soluționarea acțiunii de fond, respectiv a dosarului civil nr. 2121/119/2013 (f.12, 16). Acțiunea s-a
soluționat definitiv prin decizia nr. 2648/R/2014 de Curtea de Apel Brașov la data de 25 noiembrie 2014 și prin care s-a
respins recursul reclamantului formulat împotriva sentinței nr. 659 din 29 mai 2014 a Tribunalului Covasna.
Se mai reține că pârâta și-a arătat disponibilitatea de a-i acorda un post la Biroul Vamal Covasna în momentul
aprobării statului de funcții al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov, acordându-i posibilitatea de a
alege între cele 2 posturi echivalente funcției reclamantului și pe care a deținut-o până la data de 01.08.2013 la Direcția
Regională Vamală Brașov, conform adresei nr. 308/16.12.2013 ( f.49).
Ulterior, pârâta a acordat un post provizoriu reclamantului la Biroul Vamal Covasna conform deciziei nr.
140/12.02.2014 ( f.54).
Din interogatoriul luat pârâtei, dar și din proba cu înscrisuri reiese că reclamantul a refuzat să ocupe posturile
ce i-au fost puse la dispoziție, fără un argument logic, având în vedere faptul că Direcția Județeană pentru Accize și
Operațiuni Vamale Covasna, structură în care a lucrat reclamantul, nu mai este și nici nu se mai regăsește în organigrama
Biroului Vamal de Interior Covasna.
În ceea ce privește anularea actului nr. BUR-ASI 318/15.01.2015, tribunalul reține că pârâta prin intermediul
acestui înscris a adus la cunoștință reclamantului cronologia evenimentelor ce au decurs ca urmare a deciziei nr.
76/01.08.2013, a faptului că i-a oferit locuri vacante și pe care le-a refuzat, date cu privire la curgerea termenului de
preaviz de 30 de zile, modul cum s-a calculat acest termen, cât și motivul pentru care s-a emis decizia nr. 2656/03.12.2014.
Așadar, tribunalul reține în urma studierii conținutului acestui înscris că acesta nu are natura juridică a unui
act administrativ tipic în înțelesul dispozițiilor Legii nr. 554/2004, al cărui articol 2 lit. c) definește actul
administrativ ca fiind “;actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea
executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.”;
Deci, actul administrativ apare ca fiind exteriorizarea voinței interne a unui organ al statului de a produce în
mod direct efecte juridice, adică a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații .
În speță, înscrisul BUR DSI 318/15.01.2015 nu este altceva decât o comunicare cu privire la toate răspunsurile date
de pârâtă la solicitările reclamantului, fără să poată produce efectele unui act administrativ. Astfel, acest înscris nu
întrunește elementele definitorii ale actului administrativ în sensul dispozițiilor art. 2 alin.1 lit. c) din Legea nr.
554/2004, spre a-l califica ca atare, anume nu este un act juridic care dă naștere, modifică sau stinge un raport juridic
de drept administrativ, dimpotrivă, acest înscris are caracterul unei informări cu privire la demersurile făcute de pârâtă
pentru a respecta încheierea Tribunalului Covasna și dispozițiile Legii nr. 188/19990 ca urmare a reorganizării Agenției
Naționale de Administrare Fiscală potrivit HG nr. 520/2013.
În consecință, acest înscris a cărui anulare o solicită partea reclamantă nu este susceptibil de a face obiectul
verificării lui pe calea contenciosului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004, motiv pentru care tribunalul
respinge criticile reclamantului aduse acestuia, ca fiind nefondate.
În ceea ce privește excepția de nelegalitate a Ordinului președintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013, a Ordinului
președintelui ANAF nr. 1106 din 01.08.2013 și a Ordinului președintelui ANAF nr. 1113 din 01.08.2013, tribunalul reține că
prin acestea s-a aprobat structura organizatorică a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și structurile din
cadrul acestora, s-a aprobat numărul total de posturi pentru fiecare direcție generală a finanțelor publice și statul de
funcții al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov și structurile din cadrul acesteia.
Astfel prin Ordinul nr. 1113 din 01.08.2013 s-a dispus conducerii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice
Brașov să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor legale în vigoare în ceea ce privește funcționarii
publici din cadrul structurilor organizatorice supuse reorganizării (f.75-78).
Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data
emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții
interesate. Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând
că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe
asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în
care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu
fondul.
În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a
fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost
constatată.
Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al
actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în
anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege. Astfel din interpretarea acestor dispoziții, tribunalul
reține că în primul rând trebuie să califice dacă Ordinele președintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013, nr. 1106 din
01.08.2013 și nr. 1113 din 01.08.2013 sunt acte administrative normative sau acte administrative individuale, în raport de
conținutul acestora și efectele produse în ordinea juridică.
Astfel, tribunalul constată că o astfel de calificare are la bază definirea actelor normative ca fiind acea categorie
de acte juridice care conțin o regulă, adică un act cu aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați
și a actelor individuale ca fiind acea categorie de acte care urmărește stabilizarea unei situații juridice precise în
raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
Așadar, cele două categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de obiectul lor, cât și în
raport de criteriul determinării persoanelor cărora li se aplică, criterii în raport de care tribunalul reține că Ordinele
președintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013, nr. 1106 din 01.08.2013 și nr. 1113 din 01.08.2013 privesc reorganizarea
direcțiilor generale a finanțelor publice și structurile din cadrul acestora, ceea ce înseamnă că sunt acte administrative
individuale, întrucât acestea nu prevăd reglementări de principiu și nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu
produc efecte erga omnes, ci urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui număr restrâns și bine
definit de subiecte de drept, respectiv personalul din cadrul ANAF și structurile descentralizate ale acesteia.
În ceea ce privește nelegalitatea acestor trei acte individuale pe motivul că nu au fost publicate în Monitorul
oficial, tribunalul reține că, potrivit art. 11 din Legea nr. 24/2000, în vederea intrării lor în vigoare, legile și
celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele
normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de
conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:
a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;
b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile
administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.
Prin urmare, față de faptul că cele trei ordine mai sus amintite sunt acte individuale, devin aplicabile în cauză
dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative, republicată, potrivit cărora: “(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al
României: (…) b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de
autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate”, precum și dispozițiile
art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte
normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: “Nu sunt supuse regimului de
publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate
potrivit legii, precum și cele cu caracter individual”.
În aceste condiții, tribunalul apreciază că criticile reclamantului sunt nefondate, întrucât actele atacate pe calea
excepției de nelegalitate, fiind acte administrative cu caracter individual, își pot produce efectele juridice fără a fi
necesară publicarea lor în Monitorul oficial, potrivit dispozițiilor Legii nr. 24/2000.
Față de considerentele arătate, constatându-se că sunt neîntemeiate criticile reclamantului aduse actelor atacate,
tribunalul va dispune, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respingerea
acțiunii ca fiind netemeinică, potrivit dispozitivului de mai jos.
Instanța reține că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate a Ordinului președintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013, a Ordinului președintelui
ANAF nr. 1106 din 01.08.2013 și a Ordinului președintelui ANAF nr. 1113 din 01.08.2013,
Respinge cererea de chemare în judecată formulată și modificată de reclamantul N.-A. V.-M., CNP …….., domiciliat în
mun. Sf. Gheorghe, ………., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, cu sediul în
mun. Brașov, str. Mihail Kogălniceanu, nr.7, jud. Brașov, având ca obiect obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale
și achitarea obligațiilor fiscale ce revin angajatorului, respectiv angajatului, pe perioada 30.11.2013-16.02.2014, drepturi
salariale raportate la suma de 3.936 lei ce reprezintă salariul brut; anularea Deciziei nr. 2656/03.12.2014 și a actului cu
nr. BUR-ASI-318/15.01.2015.
Fără cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Covasna.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
