În motivarea cererii de suspendare reclamanta a aratat ca aceasta masura se impune a fi luata întrucât în cauza, în raport de motivele de drept si de fapt dezvoltare în actiune, exista o îndoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative atacate, existând „un caz bine justificat” în sensul art. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004.
Punerea în a actelor contestate, mai arata reclamanta, ar fi de natura a exprima o accentuata aparenta de nelegalitate si este evident prejudiciabila pentru contestatoare, în conditiile în care unica sa sursa de este pensia în cuantum de 547 lei/luna.
În motivarea cererii de anulare, reclamanta a aratat ca este nelegal modul de recalculare a taxelor vamale si de stabilire a dobânzilor aferente determinate retroactiv prin Actul constatator nr. 219 din 02.08.2004 de Biroul Vamal S.
Astfel, legat de suma de 20872 lei reprezentând taxe vamale, TVA si accize, pretins datorata, având în vedere dispozitiile art. 17 din Protocolul referitor la definirea notiunii de „produse originare”, ratificat prin OUG nr. 192/2001, reclamanta apreciaza ca originea comunitara, confirmata prin certificatul EUR 1 seria … nu poate fi contestata, cât timp rezulta dintr-un act autentic (întocmit de autoritatile vamale italiene, pe baza cererii scrise a exportatorului) care, potrivit legislatiei noastre, se bucura de prezumtia de validitate pâna la înscrierea în fals. În atare situatie, adresa de care se prevaleaza autoritatile vamale române nu poate anula efectele certificatului EUR 1 seria … si nu poate concluziona în sensul caracterului nereal al certificatului acestuia. Acest act produce efectele unui act autentic, prezumat valid pâna la înscrierea în fals, operatiune care nu a fost initiata si finalizata în speta.
Nelegalitatea stabilirii ulterioare a sumelor reprezentând taxe vamale rezulta si din faptul ca, desi au fost verificate aceleasi documente, organele vamale au dispus doua masuri contradictorii, respectiv acordarea initial a tarifului preferential, ulterior acesta fiind anulat.
Pârâta Directia Regionala Vamala … a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibila si mentinerea actului constatator emis de autoritatea vamala ca temeinic si legal.
În motivarea întâmpinarii s-a aratat ca, în conformitate cu prevederile legale, art. 65 din Regulament si art. 32 pct. 1,2,3,5 si 6 din Protocolul referitor la definirea de „produse originare” ratificat prin OUG nr. 192/2001, Directia Regionala Vamala … (actual Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale …) a solicitat Autoritatii Nationale a Vamilor verificarea autenticitatii si legalitatii certificatului EUR 1 ….
Cu ocazia verificarilor, originea autoturismului importat a fost infirmata de catre autoritatea vamala italiana prin completarea casutei a doua din rubrica nr. 14, aceasta însemnând ca nu sunt îndeplinite conditiile de autenticitate si legalitate cerute, de altfel, singura autoritatea abilitata sa revina asupra constatarilor initiale este autoritatea vamala italiana. Rezultatul controlului a fost transmis de catre autoritatea vamala italiana cu adresa nr. 595/SVAD/15.04.2004, prin completarea rubricii 14 a certificatului EUR 1 …..
În concluzie, autoritatea vamala româna a procedat în mod corect, aplicând reglementarile legale în vigoare, a anulat regimul vamal preferential, stabilind datoria vamala în sarcina reclamantei.
Orice alte specificari sau atestari din partea exportatorului nu sunt opozabile autoritatilor vamale române, aceasta fiind un tert în raporturile dintre importator si autoritatea vamala.
De asemenea, pentru neplata la termen a taxelor vamale, accizei si taxei pe valoarea adaugata autoritatea vamala a calculat si majorari si penalitati de întârziere aferente, în conditiile legii, respectiv art. 114, 115 si 120 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
Potrivit dreptului comun, respectiv art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, aparari de fond împotriva titlului executoriu, care nu emana de la o instanta judecatoreasca pot fi invocate în contestatia la executate, numai în situatia în care prevede în acest scop, o alta cale de atac. Tot astfel se prevede si în legea speciala, respectiv în OG nr. 92/2003, art. 169 (3).
Procedura contestarii actelor administrative fiscale este prevazuta în titlul IX din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, fiind obligatorie de parcurs, iar actiunea în anulare a actelor administrative fiscale poate fi introdusa la instanta de contencios administrativ. În conformitate cu prevederile art. 185 din OG nr. 92/2003, introducerea contestatiei pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ, asa încât executarea silita a început în mod legal, în baza unui titlu executoriu valabil.
Mentioneaza pârâta ca, prin Decizia nr. 150/04.08.2004 emisa de DGFP Suceava a fost respinsa contestatia reclamantei ca neîntemeiata, aceasta având posibilitatea actiunii în contencios administrativ.
Prin încheierea nr. 1931 din 08.07.2008 instanta a respins ca nefondata cererea reclamantei privind suspendarea executarii actului constatator nr. 219 din 02.08.2004 încheiat de Biroul Vamal S. si a Deciziei nr. 150 din 04.10.2004 emisa de DGFP S.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta, recurs care a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 979 din 4 septembrie 2008 a Curtii de Apel Suceava.
Din analiza materialului probator administrat în cauza, instanta constata urmatoarele:
Prin actul constatator nr. 219 din 2 august 2004 întocmit de Biroul Vamal S. a stabilit în sarcina reclamantei obligatia de plata a sumei de 26.471 lei, reprezentând 15.661 lei taxe vamale, 3.333 lei – TVA, 1879 lei – accize, 4200 lei – dobânzi taxe vamale, 894 lei – dobânzi TVA si 504 lei – dobânzi accize.
S-a procedat la recalcularea taxelor vamale pentru autovehiculul marca N. P., cu seria de identificare ……, întrucât în urma efectuarii controlului vamal a posteriori, prin adresa nr. 10209 din 09.07.2004 a DRV I., înregistrata la Biroul Vamal S. sub nr. 8024 din 29.07.2004, s-a comunicat de catre administratia vamala italiana (Oficiul Vamal B.) ca bunul acoperit de certificatul de circulatie a marfurilor EUR 1 …. nu este un produs originar în sensul acordului România – UE.
Contestatia formulata de catre reclamanta a fost respinsa ca neîntemeiata prin decizia nr. 150 din 4 octombrie 2004 de DD.G.F.P. S..
Instanta retine ca prin certificatul de circulatie a marfurilor EUR1 ….. exportatorul A. E. SRL a declarat ca autovehiculul marca Nissan Patrol, cu numarul de identificare ….. satisface conditiile cerute pentru obtinerea acestui certificat.
Potrivit adresei din 15 aprilie 2004 a Agentiei Vamale B. certificatul Euro 1 ….. din 9 mai 2003 este autentic, dar nu exact. Se arata ca societatea exportatoare italiana, A. E. SRL, a cumparat autoturisme japoneze de la o alta companie, iar regulile de origine preferentiala nu sunt îndeplinite, astfel încât certificatul EUR1 nu este valabil pentru tratamentul preferential.
Fata de aceste mentiuni, nu prezinta relevanta apararile reclamantei în sensul ca certificatul produce efecte juridice pâna la înscrierea în fals, deoarece nu s-a infirmat autenticitatea acestui act, ci acuratetea informatiilor cuprinse în declaratia exportatorului.
Vor fi de asemenea înlaturate criticile privind nelegalitatea determinarii retroactive a taxelor vamale si a dobânzilor aferente, întrucât prin art. 107 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 1114/2001, în vigoare la data respectiva, este expres reglementata atributia autoritatii vamale de a lua masuri pentru recuperarea datoriilor vamale, prin întocmirea de acte constatatoare, în ipoteza în care, în urma verificarii dovezilor de origine, rezulta ca acordarea regimului preferential a fost neîntemeiata.
Nu poate fi retinuta nici sustinerea ca desi au fost verificate aceleasi documente, organele vamale ar fi dispus doua masuri contradictorii.
Potrivit art. 1 paragraful 17 din Protocolul referitor la definirea notiunii de „produse originare” si metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul european, ratificat prin O.U.G. nr. 192/2001, certificatul de circulatie a marfurilor EUR1 se elibereaza de catre autoritatile vamale ale tarii exportatoare pe baza cererii scrise a exportatorului sau, sub raspunderea exportatorului, de catre reprezentantul sau autorizat.
La depunerea certificatului de origine a marfurilor se acordau preferintele tarifare stabilite prin acordurile ori conventiile internationale, dupa cum se stipuleaza în cuprinsul art. 105 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 1114/2001, în vigoare la momentul respectiv. Aceasta nu excludea posibilitatea verificarea ulterioara a dovezilor de origine, reglementata de art. 107 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 1114/2001, dar si de art. 32 pct. 1, 3, 5 din Protocolul referitor la definirea notiunii de „produse originare” si metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul european, ratificat prin O.U.G. nr. 192/2001
Ca urmare, instanta apreciaza ca în mod corect s-a stabilit în sarcina reclamantei obligatia de plata a taxelor vamale, taxei pe valoare adaugata si accizelor, precum si a dobânzilor aferente acestor obligatii principale.
Fata de cele expuse mai sus, instanta a respins actiunea, în baza art. 218 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, mentinând actele administrativ-fiscale contestate.
