Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 1991/2014 din data de 19.09.2014
Dosar nr. ….
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința Nr. 1991/2014
Ședința publică de la 19 Septembrie 2014
Completul compus din:
Președinte M.S.
Grefier P.V.B.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant A, în contradictoriu cu pârâta B, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns A. în calitate de reprezentant legal al societății reclamante, lipsind reprezentanții pârâtului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Nemaifiind cereri de formulat instanța acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității invocată de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar și pe fondul cauzei.
Reprezentantul legal al reclamantei, cu privire la excepția invocată lasă soluția la aprecierea instanței iar pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului…, sub nr. …, reclamantul A, a chemat în judecată pârâta B. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună anularea deciziei de impunere nr. … privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală din cadrul B. și în consecință, exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin decizia …. și în conformitate cu dispozițiile articolului 453 Cod procedură civilă, să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Învederează reclamantul că, în conformitate cu dispozițiile Legii numărul 554/2004 a contenciosului administrativ, în data de .., cu numărul … (numărul de înregistrare al plângerii prealabilele la B), a depus o plângere administrativă prealabilă prin care a contestat decizia mai sus menționată, fiind emisă de către B decizia numărul l57/23.04.2013 privind soluționarea contestației.
În motivarea de fapt reclamantul arată că în perioada …., A. a fost supusă unei inspecții fiscale generale cuprinzând perioada de la … până la … pentru toate obligațiile de plata datorate bugetului general consolidat al statului, cu excepția impozitului pe venit, care a cuprins perioada de date de la … până la data de ….
La finalizarea inspecției a fost încheiat Raportul de inspecție fiscală în baza căruia a fost emisă Decizia de impunere numărul …, prin care au fost stabilite următoarele obligații fiscale suplimentare de plată: impozit pe salarii suplimentar în sumă de … lei, dobânzi … lei, penalități de întârziere … lei; contribuția de asigurări sociale datorată de angajator în suma de …. lei, dobânzi … lei, penalități de întârziere … lei; contribuția de asigurări sociale reținută de la asigurați în suma de … lei, dobânzi …. lei, penalități de întârziere … lei; contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator în sumă de …. lei, dobânzi …. lei, penalități de întârziere … lei; contribuția de asigurări de șomaj datorată de angajator în sumă de … lei, dobânzi … lei, penalități de întârziere ….. lei; contribuția de asigurări de șomaj reținută de la asigurați în suma de … lei, dobânzi … lei, penalități de întârziere …. lei; contribuția pentru asigurări de sănătate datorată de angajator în sumă de …. lei, dobânzi … lei, penalități de întârziere … lei; contribuția individuala pentru asigurări de sănătate reținută de la asigurați în sumă de …. lei, dobânzi …. lei, penalități de întârziere … lei; contribuția pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice în sumă de 80 lei, dobânzi 10 lei, penalități de întârziere … lei; contribuția privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale în sumă de … lei, dobânzi … lei, penalități de întârziere … lei; contribuția individuală de asigurări de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din activități desfășurate în baza convențiilor civile în suma de …. lei și impozit pe veniturile din activități desfășurate în baza convențiilor civile în suma de …. lei.
În perioada verificată echipa de inspecție fiscală a modificat, în sensul majorării, baza impozabilă pentru impozitul pe salarii și contribuțiile salariale menționate mai sus, considerând că veniturile obținute de către doamna X prin convenția civilă de prestări de servicii încheiată cu A, reprezintă venituri de natură salariată
În temeiul contractului de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară numărul … încheiat între A și X, acesta furnizează servicii medicale de asistență primară, începând cu data de … și până în prezent.
De asemenea, la data …, reclamantul a încheiat cu Xun contract pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență 142 Permanență. Obiectul acestui contract îl constituie asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă în medicină primară prin centrele de permanență, conform Legii 263/2004.
Conform Legii numărul 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență: “centrele de permanență sunt forme de organizare a activității medicale în sistemul sanitar, fixe sau mobile, fără personalitate juridică, care funcționează în afara programului de activitate al cabinetului de medicină de familie stabilit și prevăzut în contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară încheiat cu casa de asigurări de sănătate, care sunt organizate în condițiile prevăzute de lege și care asigură continuitatea asistenței medicale primare.”
Conform articolului 6 alineat 1 și 2 din Normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, aprobate prin ordinul Ministrului Sănătății și al Ministrului Administrației și Internelor numărul 697/112/2011: “În cadrul centrelor de permanență, continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă este asigurată de medici de familie împreună cu asistenți medicali, care își exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Asistenții medicali care participă la asigurarea continuității asistenței medicale în centrele de permanență și formează echipele de gardă sunt:
a) asistenții medicali angajați ai cabinetelor medicale care intră în contractul de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară, derulat cu casele de asigurări de sănătate:
b) asistenții medicali angajați pe bază de contract numai pentru asigurarea continuității asistenței medicale în regim de gardă în centrele de permanență”.
În ceea ce privește plata activității asistenților medicali, conform Legii numărul 263/2004. “activitatea asistenților medicali se plătește de către medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcție de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit și se suporta din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuității asistentei medicale primare în centrele de permanență”.
În aceste condiții, prin contractul încheiat de reclamantă cu Xpentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenta 142 Permanență, s-a stabilit la articolul 7 punctul 2 și 3 că: “Tariful orar pentru medicii de familie titulari de cabinet, precum și pentru medicii angajați este de … lei/ oră.
Tariful orar pentru asistenții medicali care desfășoară serviciu în regim de gardă în cadrul centrelor de permanență se determină în funcție de salariul negociat, cu toate sporurile și contribuțiile aferente, și nu poate fi mai mic de …. lei/oră. “
Astfel, pentru desfășurarea activității în cadrul centrului de permanență, cabinetul medical are obligația de a contracta serviciile un asistent medical, remunerându-l în funcție de numărul de ore prestate, la un tarif stabilit de către X care cuprinde “toate sporurile și contribuțiile aferente”.
Arată reclamanta că, doamna Y are calitatea de asistent medical și face parte din personalul medico-sanitar angajat de către A, în baza contractului individual de muncă, înregistrat sub numărul …. la F. Durata contractului este nedeterminată, durata muncii fiind cu norma întreagă, durata timpului de lucru fiind de .. ore/zi, …. ore/săptămână.
Potrivit articolului 6 alineat 1 și 2 din Normele metodologice, mai sus amintite, asistentul medical ce formează echipa de gardă în cadrul centrului de permanență poate fi angajat al cabinetului medical sau angajat pe bază de contract numai pentru asigurarea continuității asistenței medicale și întrucât tariful stabilit pentru orele prestate în cadrul centrului de permanență era deja stabilit prin contract, neavând regimul unor ore suplimentare, reclamanta a încheiat o convenție civilă de prestări de servicii cu asistentul medical Y, având o durată nedeterminată începând cu data de …., cu remunerație brută stabilită pentru prestație de 8 lei/oră.
Pentru serviciile prestate în cadrul centrului de permanență, reclamantul Afacturează lunar X conform contractului încheiat, tarifele fiind defalcate după cum urmează: prestații medic (sumă calculată ca și număr ore x tarif medic … lei/oră), prestații asistent medical (sumă calculată ca și număr ore x tarif asistent medical …. lei/oră) și cheltuieli de întreținere și funcționare.
Având în vedere cele mai sus menționate, în mod eronat reprezentanții Bau considerat că orele prestate de către asistentul medical doamna Y ar fi trebuit cuprinse în veniturile de natură salarială plătite, în considerarea faptului că activitatea desfășurată în centrul de permanență este o activitate dependentă, conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal, deoarece beneficiarul se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, prin atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire al acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru, serviciul de permanență neavând un caracter întâmplător și se conformează contractului încheiat în condițiile Ordinului 697/2011 cu X.
În ceea ce privește relația de subordonare invocată de B, reclamantul a arătat că în mod firesc asistentul medical se află într-o relație de subordonare față de medic, indiferent că acesta este angajatorul său sau desfășoară activitatea în cadrul unei echipe, având în vedere că, în general, asistentul medical execută indicațiile medicului cu privire la efectuarea tratamentului și a analizelor medicale. Atribuțiile asistentului medical sunt stabilite prin lege și fișa postului, conform activității desfășurate, fiind duse la îndeplinire conform indicațiilor medicului.
Activitatea în cadrul centrului de permanență poate fi desfășurată de către asistentul medical din cadrul cabinetului medical, însă nu în mod obligatoriu de către acesta, legea permițând ca activitatea să fie desfășurată de un asistent medical special angajat pentru asigurarea continuității asistenței medicale. Astfel, se lasă la latitudinea părților opțiunea de a desfășura sau nu o asemenea activitate, asistentul din cadrul cabinetului medical nefiind obligat în niciun fel să procedeze de o anumită manieră. Orice interpretare contrară dispozițiilor legii ar genera un abuz, constând într-un raport juridic impus de cabinetul medical sau de asistentul medical din cadrul cabinetului medical. Aceasta este de altfel și intenția legiuitorului, deoarece, așa cum reiese din Normele metodologice mai sus invocate, activitatea poate fi desfășurată de oricare din cele două categorii de asistenți medicali – salariați sau nesalariați ai cabinetului medical. Din aceste dispoziții rezultă un dublu drept de opțiune: cel al medicului de a desfășura activitatea în cadrul centrului de permanență alături de orice asistent medical, indiferent că este sau nu angajat al cabinetului medical și în același timp cel al asistentului medical, de a desfășura activitatea în cadrul centrului de permanență alături de orice medic, chiar și de un alt medic decât cel în al cărui cabinet medical este angajat.
Prevederile alineatului 1 și 2 din cadrul articolul 6 din Normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență nu stabilesc o anumită ordine de preferință, astfel încât drepturile asistentului medical de a desfășura sau nu o anumită activitate nu sunt afectate de acestea. De altfel, articolul 11 din O.U.G. numărul 144/2008 stabilește că asistenții medicali generaliști […] exercită profesia în regim salarial și/sau independent.
Interpretarea reprezentanților B este contrară legii, considerând, așa cum reiese din decizia atacată, că asistentul medical era obligat să desfășoare o asemenea activitate în cadrul centrului de permanență (“beneficiarul se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, prin locul de desfășurării activității, programul de lucru, serviciul de permanență neavând un caracter întâmplător”), de unde și prezumția de dependență față de cabinetul medical. Aceasta este de fapt motivarea care a stat la baza emiterii deciziei, considerentele acesteia fiind eronate în condițiile în care raporturile de muncă sunt guvernate de principiul neîngrădirii dreptului la muncă și libertatea muncii, care presupun caracterul convențional al tuturor formelor raportului juridic de muncă. Dreptul la muncă, fiind o expresie a libertății și personalității umane în complexitatea dimensiunilor sale juridice, este firesc ca o persoană să nu poată fi obligată să desfășoare o muncă ori să muncească într-un anumit loc de muncă și drept consecință libertatea muncii exclude forțată sau obligatorie, pedepsită de lege.
Analizând în continuare susținerile B din decizia atacată, cu privire la locul de desfășurării activității și programul de lucru “impuse” asistentului medical de reclamant, se precizează că centrul de permanență își desfășoară activitatea într-un singur loc, conform autorizației de funcționare primite, iar programul de lucru este stabilit prin acordul încheiat cu Casa de asigurări, ținând cont de numărul de medici din cadrul centrului de permanență și este comunicat la începutul fiecărei luni către X. La stabilirea programului de lucru al fiecărui medic în cadrul centrului de permanență, se ține cont de orarul de funcționare al cabinetului medical individual, nefiind permise suprapuneri și nu poate fi modificat unilateral de nici un medic, efectuându-se lunar controale cu privire la activitatea desfășurată în cadrul centrelor de permanență.
Astfel, în cadrul centrului de permanență, medicul are calitatea unui medic de gardă, serviciul fiind similar gărzilor efectuate în spitalele de urgență și nu activităților medicale desfășurate în cadrul cabinetelor medicale individuale.
În practică, s-a constatat că numai cabinetele medicale care au desfășurat activitate în cadrul centrului de permanentă alături de asistenții medicali salariați au suferit consecința emiterii unor decizii de natura celei atacate de reclamantă, însă toți asistenții medicali au fost plătiți conform tarifului orar stabilit prin lege, respectiv în funcție de salariul negociat, cu toate sporurile și contribuțiile aferente și nu mai puțin de … lei oră.
Desfășurarea activității medicale în cadrul centrului de permanență nu are nicio legătură cu activitatea medicală desfășurată în mod curent de A. Aceasta se poate determina și prin compararea dispozițiilor celor două contracte mai sus menționate, încheiate cu X, care prevăd drepturi și obligații specifice naturii activității medicale desfășurate. Astfel, A desfășoară servicii medicale de asistență primară, cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, în pachetul minimal de servicii medicale și în pachetul de servicii care se asigură facultativ pentru sănătate, prevăzute în Anexa 1 la Ordinul Ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a contractului cadrul privind condițiile asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aplicat până la data de 31.03.2013 inclusiv, cu modificările și completările ulterioare.
Conform Normelor metodologice din 25.05.2011 cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență aprobate de Ordinul 697/2011: “serviciile medicale acordate de medicii de familie în cadrul centrelor de permanență sunt următoarele:
a) asistență medicală în afecțiunile acute și urgențele medico – chirurgicale, în limitele competenței medicului de familie și posibilităților tehnice, prevăzute în anexa numărul 1;
b) trimitere către alte specialități în vederea internării, în situațiile prevăzute la litera a), care depășesc competențele medicului de familie;
c) administrarea medicației necesare tratamentului de urgență care se asigură din trusa de urgență a centrului de permanență sau a cabinetului medical în cazul în care permanența se asigură la cabinetul medical;
d) eliberarea unei adeverințe medicale pentru pacient, cu care se va prezenta a doua zi la medicul său de familie pentru prescrierea rețetei; în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, medicația se asigură din trusa de urgență atât cât va fi necesar pacientului până ajunge la medicul său de familie.”
Activitatea dependentă este definită de Legea numărul 571/2003 privind Codul fiscal, ca fiind orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare. Întrucât asistentul medical Y este angajat al A, aceasta înseamnă că, din punct de vedere al B, și în cadrul centrului de permanență, asistentul medical se află tot în relație de angajare față de cabinetul medical individual. Ori, se poate lesne observa că nici medicul A și nici asistentul medical Y nu se află în situația prevăzură de articolul l14 Codul muncii privind prestarea de ore suplimentare. De altfel, nici baza de calcul a tarifului aferent activității prestate în cadrul centrului de permanență nu respectă dispozițiile articolului l23 Codul muncii, care stabilesc că angajații au dreptul la un salariu proporțional cu orele lucrate suplimentar, peste programul de lucru, trebuind să primească un spor de salariu care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Remunerația stabilită de Casa de asigurări de sănătate privește desfășurarea unor activități medicale cu caracter independent, în afara contractului individual de muncă, și spune aceasta deoarece deși baza de calcul sumele cuvenite asistenților medicali este venitul net salarial, nu este luat în considerare sporul de 75% cuvenit pentru desfășurarea orelor suplimentare, în condițiile în care activitatea normală a unui asistent medical angajat în cadrul unui cabinet medical presupune un program de 40 ore/săptămână, iar orele desfășurate în cadrul centrului de permanență exced acestor 40 de ore. Menționează reclamantul încă o data că asistentul medical Y este angajată în baza unui contract individual de muncă în cadrul A, prestând un număr de 40 ore săptămână.
Deși se impunea ca X să încheie contracte individuale cu asistenții medicali care desfășoară activitate în cadrul centrelor de permanență, varianta aleasă de aceasta a fost încheierea contractelor de colaborare cu cabinetele medicale, urmând ca acestea din urmă să vireze remunerația cuvenită asistenților medicali, la finalul fiecărei luni, pentru serviciile prestate. Această remunerație este stabilită de Casa de asigurări de sănătate, în funcție de venitul net al asistentului medical și numărul de ore comunicate de medicul colaborator din cadrul centrului de permanență. Astfel, reclamantul facturează întocmai această sumă către X, iar reclasificarea acestei activități dintr-o activitate independentă într-o activitate dependentă nu este corectă, împovărându-o cu plata contribuțiilor angajatorului, contribuții care nu sunt refacturabile și pe care le-a suportat personal medicul A. Se ajunge în această situație la un non-sens, venitul încasat de medic ca urmare a activității în cadrul centrului de permanență fiind mai mic decât cel al asistentului medical, întrucât medicul este obligat (conform opiniei B) să suporte și plata contribuțiilor la bugetul de stat, în calitatea sa de angajator .
Pentru activitatea desfășurată de asistent medical Y în cadrul A, se întocmește lunar foaia colectivă de prezență și statul de plata salarii, în baza acestora A întocmește și depune lunar Declarația 112 privind obligațiile de plata a contribuțiilor sociale, impozitul pe și evidenta nominală a persoanelor asigurate.
Pentru activitatea desfășurată de către asistentul medical Y pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență, reclamanta apreciază că în mod corect a întocmit lunar statul de plată, reținând contribuția individuală de asigurări sociale, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj și impozit pe venit, în baza acestora, a întocmit și depus lunar declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidenta nominală a persoanelor asigurate.
Legea numărul 571/2003, la articolul 296 indice 3 alineat 1, litera c) stabilește printre categoriile de contribuabili la sistemul de asigurări sociale și persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială și pentru care, potrivit articolului III din Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii numărul 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, există obligația plății contribuției individuale de asigurări sociale și asigurări pentru șomaj;
Începând cu 01.07.2012, în baza articolului 296 indice 21, alineat l din Legea numărul 571 2003 privind codul fiscal, aplicabil pentru anul 2012: “Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii și la cel de asigurări sociale de sănătate: […] F) persoanele care realizează venituri, în regim de reținere la sursă a impozitului pe venit, din activități de natura celor prevăzute la articolul 52 alineat (1) și din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la articolul 13 litera E)”.
Așadar, veniturile din contracte/convenții civile încheiate potrivit Codului civil, se datorează contribuție la sistemul asigurărilor sociale și contribuția la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Totodată, conform articolului 296 indice 21 alineat 2 al Legii numărul 571/2003 privind Codul fiscal: “Persoanele care sunt asigurate în sistemul public de pensii, conform articolului 6 alineat (1) punctul I litera A) – c), punctul Ii, iii și v din Legea numărul 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, precum și cele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile obținute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la alineat (1).”
Astfel, nu datorează contribuție la sistemul asigurărilor sociale pentru veniturile din contracte/convenții civile încheiate potrivit persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă.
În concluzie, începând cu 01.07.2012, pentru activitatea desfășurată de către asistentul medical Y pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență, apreciază reclamantul că a întocmit în mod corect lunar statul de plată pentru salarii, reținând contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate și impozit pe venit, în baza acestora, a întocmit și depus lunar declarația 112 privind obligațiile de plata a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
Având în vedere situația de fapt prezentată și prevederile legale invocate, reclamantul consideră că nu există temei legal pentru obligațiile suplimentare de plată stabilite prin Decizia de impunere numărul 1196/18.02.2013, privind obligațiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecția fiscală din cadrul B, astfel că solicită admiterea prezentei cereri și anularea deciziei atacate, cu consecința exonerării de la plata obligației fiscale stabilită suplimentar.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Ordonanței Guvernului numărul 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare;Hotărârea Guvernului numărul 1050/2004 pentru aprobarea Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului numărul 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare; Legea numărul 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabilă pentru anul 2012 și 2013; Hotărârea Guvernului numărul 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabilă pentru anul 2012 și 2013; Legea numărul 263 din 16.06.2004 privind asigurarea continuității asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, cu modificările și completările ulterioare; Normele metodologice din 25.05.2011 cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență aprobate de Ordinul 697/2011.
La data de 02.04.2014, pârâta B, a formulat întâmpinare la contestația introdusă de reclamantul A, și a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivarea de fapt, pârâta a arătat că, prin acțiunea introdusă, reclamantul A solicită anularea Deciziei de impunere numărul …, a Deciziei de impunere nr…. si exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin deciziile contestate.
Consideră pârâta că acțiunea reclamantei este neîntemeiată pentru motivele pe le dezvoltă în continuare.
Pe cale de excepție invocă inadmisibilitatea acțiunii, întrucât prin Decizia numărul …, Biroul soluționare a contestațiilor din cadrul B a soluționat contestația formulată pe cale administrativă de către A.
În măsura în care reclamanta înțelege sa conteste doar Decizia de impunere numărul … și Decizia de impunere numărul …, consideră că acțiunea este inadmisibilă.
Mai mult decât atât, prin Decizia numărul …, Biroul soluționare contestații din cadrul B a admis contestația introdusă pe cale administrativă formulată de A, în ceea ce privește: impozitul pe venit aferent anului 2010 pentru suma de … lei, și pentru accesoriile aferente respectiv dobânzi/majorări în suma de … lei și penalitățile întârziere în suma de .. lei; impozitul pe venit aferent anului 2011 pentru suma de …. lei, și pentru accesoriile aferente respectiv dobânzi/majorări în suma de .. lei și penalitățile întârziere în sumă de … lei;
Astfel solicită instanței de judecată să pună în vedere reclamantului să își precizeze acțiunea și sub aspectul sumelor contestate.
Pe fond învederează instanței de judecată că prin Decizia de impunere numărul …privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală întocmită pe baza constatărilor din Raportul de inspecție fiscală .., organele de inspecție fiscală din cadrul H au stabilit în sarcina A, obligații fiscale stabilite suplimentar cu titlu de pe venit salarii, contribuții sociale, precum și dobânzi și penalități de întârziere întrucât, în perioada martie 2012 – decembrie 2012, contribuabilul nu a cuprins orele prestate de către asistentul medical (angajat al A) în centrul de permanență, în veniturile de natură salarială plătite, organele de inspecție fiscală considerând că activitatea desfășurată în centrul de permanență de către asistentul medical constituie o activitate dependentă, care angajatorul, în speță A, avea obligația reținerii și virării impozitului pe venit salarii, precum și a contribuțiilor sociale.
Prin Decizia de impunere numărul .. privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală întocmită pe baza constatărilor raportului de inspecție fiscală numărul .., organele de inspecție din cadrul H, au stabilit în sarcina A, obligații fiscale stabilite suplimentar reprezentând diferențe de impozit pe venitul net anual, în sumă de …. lei pentru anul 2010, respectiv 685 lei pentru anul 2011, întrucât organele de inspecție fiscală nu au acceptat la deducere o serie de cheltuieli înregistrate de către contribuabil în evidența contabilă ca și cheltuieli deductibile, respectiv întregirea bazei impozabile de către organele de inspecție fiscală cu veniturile încasate de către contribuabil dar nedeclarate.
Pentru debitele stabilite suplimentar organele de inspecție fiscală au calculat dobânzi/majorări și penalități de întârziere.
Inspecția fiscală a cuprins perioada … pentru toate obligațiile de plată datorate bugetului general consolidat al statului, cu excepția impozitului pe venit care a cuprins perioada ….
Prin Decizia de impunere numărul … privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală întocmită pe baza constatărilor din Raportul de inspecție fiscală .., organele de inspecție fiscală din cadrul H, au stabilit în sarcina A, următoarele obligații fiscale: … lei reprezentând impozit pe venit salarii; … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente impozitului pe venit salarii;… lei reprezentând penalități de întârziere aferente impozitului pe venit salarii; … reprezentând contribuție de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați; …. lei reprezentând dobânzi/majorări aferente contribuției individuale de asigurări sociale reținută de la asigurați; … lei penalități de întârziere aferente contribuției individuale de asigurări sociale reținută de la asigurați; … lei reprezentând contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări pentru muncă și boli profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând contribuția de asigurări de șomaj datorată de angajator; …. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de șomaj datorată de angajator; .. lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări de șomaj datorata de angajator; … lei reprezentând contribuția de asigurări de șomaj reținută de la asigurați; …. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de șomaj reținută de la asigurați; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției asigurări de șomaj reținută de la asigurați; … lei reprezentând contribuția de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate datorată de angajator; …. lei reprezentând contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate reținută de la asigurați; …. lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate reținută de la asigurați; … lei reprezentând contribuția pentru concedii și indemnizații; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției pentru concedii și indemnizații;…. lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției pentru concedii și indemnizații; … lei reprezentând contribuția privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; …. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; …. reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din activități desfășurate în baza convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil; …. reprezentând impozit pe veniturile din activități desfășurate.
Referitor la obligațiile fiscale stabilite suplimentar prin Decizia numărul .. enumerate anterior, cauza supusă soluționării este dacă A datorează aceste obligații fiscale, în condițiile în care contribuabilul nu a cuprins în veniturile de natură salarială plătite, activitatea desfășurată în centrul de permanență de către asistentul medical (angajat al A, respectiv dacă activitatea desfășurată în centrul de permanență de către asistentul medical constituie o activitate dependentă pentru care angajatorul, în speță A avea obligația reținerii și virării impozitului pe venit salarii precum și a contribuțiilor sociale.
În fapt, începând cu data de 01.03.2012 contribuabilul desfășoară activitatea de centru de permanență, în baza contractului încheiat între X, contract numărul …., întocmit pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență. Conform articolului 39 alineat 3 din Ordinul 697/2011 tariful orar pentru asistenții medicali care desfășoară serviciu în regim de gardă în cadrul centrelor de permanență se determină în funcție de salariul negociat cu toate sporurile și contribuțiile aferente și nu poate fi mai mic de …. lei/oră și mai are de … lei/oră.
În perioada 01.03.2012- 31.12.2012, A a facturat către X suma de 9.384 lei, suma reprezentând contravaloarea prestației medicale efectuate de asistentul medical Y în centrul de permanentă, după cum rezultă din statele de plată și borderourile centralizatoare ce au fost transmise Casei de Asigurări de Sănătate.
Echipa de inspecție fiscală a precizat că, A pentru serviciile prestate în centrul de permanență, nu a prezentat la data controlului decât contractul individual de muncă încheiat cu asistența medicală, doamna Y fiind angajată a A cu contract individual de muncă.
Organele de inspecție fiscală au considerat că orele efectiv prestate de către asistentul medical în centrul de permanență, în baza contractului încheiat către A cu X nu au fost cuprinse în veniturile de natură salarială ce trebuiau plătite asistentului în baza salariului negociat, activitatea desfășurată de către asistentul medical în centrul permanență fiind o activitate dependentă pentru care atât plătitorul de venit cât și beneficiarul aveau obligația reținerii și virării impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit legii.
În drept, cauzei îi sunt incidente prevederile articolului 22 din Legea numărul 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență coroborate cu prevederile articolul 7*) punctul 2 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare, care precizează: “(22) Activitatea asistenților medicali prevăzuți la alineat ( 21) se plătește de le medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcție de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit, și se suportă în sumele decontate de către casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.”
“2. activitate dependentă – orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare;
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;[
b) în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și capitalul propriu;
c) plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare – detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;
d) plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
2.2. în cazul reconsiderării unei activități ca activitate dependentă, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi calculate și virate, fiind datorate solidar de către plătitorul și beneficiarul de venit în acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcției de bază.”
Ținând cont de documentele aflate la dosarul contestației, precum și de prevederile legale citate anterior, solicită să se rețină că beneficiarul de venit (asistentul medical ) se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit (cabinetul medical prin medicul de familie), deoarece beneficiarul de venit respectă condițiile de muncă impuse de plătitorul de venit prin atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul lucru, faptul că serviciul de permanență nu are un caracter întâmplător, ci se conformează contractului încheiat în condițiile Ordinului 697/2011, cu X.
De asemenea beneficiarul de venit (asistentul medical) folosește baza materială pusă la dispoziție de plătitorul de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipamente speciale de lucru sau alte asemenea și contribuie prestația fizică în desfășurarea activității.
Fața de cele prezentate mai sus solicită instanței de judecată să rețină faptul că A se constituie ca angajator, plătitor de salarii conform articolului 2963, litera e) din Legea numărul 571/2003 unde se precizează: “e) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și unitățile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, atât pe perioada în care persoanele prevăzute la litera a și b) desfășoară activitate, cât și pe perioada în care acestea beneficiază concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate,” pentru veniturile plătite asistenților angajați pentru activități dependente, contribuabili la rândul lor potrivit prevederilor articolului 2963, litera a), din același act normativ, care precizează: “Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz: a) persoanele fizice rezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;” și pe cale de consecință se datorează de către A impozit pe veniturile din salarii și toate contribuțiile sociale obligatorii aferente, motiv pentru care pentru acest capăt contestația este neîntemeiată.
Referitor la dobânzile/majorările și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale stabilite suplimentar de organele de inspecție fiscală, se reține faptul că acestea reprezintă măsură accesorie în raport cu debitele stabilite suplimentar și întrucât petenta nu contestă modul de calcul al acestora, ci debitul în sine, potrivit principiului “accesoriul urmează principalul” și pentru acest capăt de cerere contestația este neîntemeiată.
2) În ceea ce privește impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată aferent anului 2010, respectiv exonerarea A de la plata impozitului pe venit în cuantum de …. lei, dobânzi în sumă de … lei și penalități de întârziere în sumă de …. lei.
Arată pârâta că în fapt, în anul 2010 – pentru stabilirea venitului realizat contribuabilul a prezentat facturile de la numărul …. la numărul … emise către X, fiind încasat prin bancă un venit în sumă de …. lei și prin chitanțe suma de … lei ( ch.1), încasările totale pe anul 2010 fiind în sumă de … lei.
Contribuabilul a declarat prin declarația privind venitul realizat în anul 2010 venit brut în sumă de … lei și cheltuieli deductibile în sumă de … lei.
Organele de inspecție fiscală nu au acceptat la deducere următoarele cheltuieli:
a) suma de …. lei reprezintă obiecte inventar (LCD Samsung – … lei, masă cafea – .. lei) care în opinia organelor de inspecție fiscală nu au fost achiziționate în scopul realizării venitului;
b) suma de … lei reprezintă cheltuieli diverse pentru care au fost prezentate doar bonuri fiscale.
c) suma de … lei reprezintă valoarea unui generator de curent, achiziționat cu factura numărul ….
a) Referitor la cheltuielile cu obiectele de inventar în cuantum de …. lei, neacceptate la deducere de organele de inspecție fiscală, contribuabilul nu este acord cu susținerile organelor de inspecție fiscală, invocând în susținerea contestației faptul că a efectuat cheltuieli cu obiectele de inventar în interesul direct al activității cabinetului, acestea având scopul de a fi folosite exclusiv de către pacienții cabinetului medical, în sala de așteptare.
Organele de inspecție fiscală, prin referatul cu propuneri de soluționare a contestației numărul … precizează că: “obiectele de inventar nu au fost achiziționate în scopul realizării venitului, documentele anexate nu sunt completate corect și nu constituie documente care să justifice o utilizare exclusivă în cadrul cabinetului, la data efectuării inspecției fiscale aceste obiecte nu se aflau la sediul cabinetului medical.”
Organele de inspecție fiscală, prin referatul cu propuneri de soluționare a contestației numărul … precizează că: “obiectele de inventar nu au fost achiziționate în scopul realizării venitului, documentele anexate nu sunt completate corect și nu constituie documente care să justifice o utilizare exclusivă în cadrul cabinetului, la data efectuării inspecției fiscale aceste obiecte nu se aflau la sediul cabinetului medical.”
În drept, speței în cauză îi sunt aplicabile prevederile articolului 48 alineat (4) litera c) din Legea numărul 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare care precizează:
În drept, speței în cauză îi sunt aplicabile prevederile articolului 48 alineat (4) litera c) din Legea numărul 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare care precizează:
“(4) Condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
“(4) Condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;”
a) să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;”
Ținând cont de constatările organelor de inspecție fiscală, de documentele aflate la dosarul cauzei, de susținerile petentei, precum și de prevederile legale aplicabile speței în cauză, întrucât nici cu ocazia inspecției fiscale și nici prin contestația formulată contribuabilul nu a putut face dovada achiziției obiectelor de inventar în scopul realizării de venituri impozabile, argumentele invocate fiind de natură să combată constatările organelor de inspecție fiscală, motiv pentru care pentru acest capăt de cerere contestația este neîntemeiată.
b) Referitor la diversele cheltuieli în sumă de … lei înregistrate de A ca și cheltuieli deductibile, se reține faptul că începând cu data de 20.02.2009 conform prevederilor din Hotărârea numărul 105 din 2009 ce abrogă prevederi din H.G.831/1997 ce reglementează printre alte formulare și bonurile fiscale cheltuielile efectuate pe baza bonurilor fiscale nu mai pot fi considerate cheltuieli deductibile, acestea constituind doar documente de plAtă (funcție de chitanță);
Deși prin contestația formulată contribuabilul invocă faptul că a întocmit pentru toate intrările în gestiune prin bon fiscal, deconturi de cheltuieli, care ar i justifica astfel intrările în gestiune, la dosarul contestației nu a fost anexat nici un document de acest gen, argumentele invocate în susținerea contestației nefiind astfel de natură să combată constatările organelor de inspecție fiscală, motiv pentru care pentru acest capăt de cerere contestația este neîntemeiată și nesusținută de documente.
3) în ceea ce privește impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată, pentru anul 2011, contribuabilul solicită exonerarea A de la plata impozitului pe venit în cuantum de 484 lei, dobânzi în sumă de …. și penalități de întârziere în sumă de … lei.
Diferența între venitul net declarat de contribuabil și venitul net stabilit de către echipa de inspecție fiscală este în sumă de … lei și se datorează reîntregirii venitului anual brut cu suma de … lei reprezentând diferența dintre venitul brut declarat de către contribuabil și venitul brut stabilit de către echipa de inspecție fiscală. Contribuabilul nu a declarat veniturile în sumă de 120 lei, încasate cu chitanțe.
Nu au fost acceptate la deducere următoarele cheltuieli: cheltuieli cu obiecte inventar în sumă de 1905 lei, care nu au fost efectuate în scopul realizării venitului (aparat pâine – … lei, uscător păr – … lei, camera foto … lei, cântar bucătărie – …. lei, combină frigorifica …. lei) și cheltuieli diverse în sumă de … lei, pentru care au fost prezentate doar bonuri fiscale.
a) Referitor la cheltuielile cu obiectele de inventar în cuantum de …. lei, neacceptate la deducere de organele de inspecție fiscală, contribuabilul nu este acord cu susținerile organelor de inspecție fiscală, invocând în susținerea contestației faptul că a efectuat cheltuieli cu obiectele de inventar în interesul direct al activității cabinetului, acestea având scopul de a fi folosite exclusiv de către personalul medical, în desfășurarea activității.
Ținând cont de constatările organelor de inspecție fiscală, de documentele aflate la dosarul cauzei, de susținerile petentei, precum și de prevederile legale aplicabile speței în cauză, întrucât nici cu ocazia inspecției fiscale și nici prin contestația formulată contribuabilul nu a putut face dovada achiziției obiectelor inventar în scopul realizării de venituri impozabile, argumentele invocate nefiind de natură să combată constatările organelor de inspecție fiscală, motiv pentru care pentru acest capăt de cerere contestația este neîntemeiată.
Față de motivele invocate s-a solicitat admiterea excepției așa cum a fost formulată iar pe fond respingerea contestației formulată de reclamantă ca neîntemeiată și menținerea actelor ale contestate ca temeinice și legale.
La data de 24.04.2014, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare și precizare la acțiune prin care a arătat că menține motivele de fapt și de drept invocate prin cererea de chemare în judecată.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, precizează că aceasta a înțeles să conteste decizia de impunere numărul …, privind obligațiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecția fiscală din cadrul B, decizie împotriva căreia a formulat plângere administrativă prealabilă, fiind emisă de către B decizia numărul …. privind soluționarea contestației, soluția fiind în sensul respingerii solicitărilor, motiv pentru care învederează că înțelege să conteste prin prezenta cerere și actul administrativ reprezentat de decizia numărul … emisă de B.
Față de apărările formulate de pârâta B privind sumele reprezentând cheltuieli deductibile aferente anilor 2010 și 2011, solicită să se înlăture în totalitate, întrucât nu a înțeles să conteste soluția pârâtei cu privire la acestea.
Referitor la aspectele invocate de pârâtă prin întâmpinare în ceea ce privește de fapt fondul cauzei și anume argumentele ce au stat la baza deciziei de impunere numărul …, subliniază că asistentul medical Y pentru care au fost stabilite aceste obligații fiscale suplimentare de plată nu a desfășurat o activitate dependentă în cadrul centrului de permanență, reclamanta neavând calitatea de angajator al acesteia aferent activității desfășurate în cadrul centrului de permanență. În această ordine de idei, învederează instanței că în prezent doamna asistent medical Y, deși continuă să aibă calitatea de salariat al A, nu a înțeles să prelungească activitatea de asistent medical colaborator în cadrul centrului de permanență. Precizează aceasta deoarece medic A nu a încetat contractul de colaborare cu X în cadrul centrului de permanență, activitățile specifice ducându-le la îndeplinire alături de alți atenți medicali.
Arată reclamantul că, așa cum a precizat și prin cererea de chemare în judecată, articolul 11 din OUG numărul 144/2008 stabilește că asistenții medicali generaliști […] exercită profesia în regim salarial și sau independent, acest aspect fiind reluat și în Normele metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moașă, de asistent medical. În acest din urmă act normativ, la Capitolul II, sunt prevăzute în mod expres formele de exercitare a profesiei de asistent medical generalist, moașă, asistent medical, în regim independent, condiția fiind aceea ca exercitarea profesiei să se facă în vederea realizării asistenței medicale preventive, curative și de recuperare.
În cadrul centrului de permanență, asistentul medical desfășoară activități specifice, inclusiv administrarea tratamentului medical stabilit de medicul curant al pacientului care se prezintă la centrul de permanență, având obligația de a semnala medicului de serviciu doar aspecte deosebite cu privire la bolnav – dacă este necesar. De asemenea, asistentul medical are o serie de atribuții și obligații profesionale, pentru a căror ducere la îndeplinire este direct răspunzător, conform reglementărilor profesionale și cerințelor postului.
Doamna asistent medical Y, pentru activitatea desfășurată în cadrul centrului de permanență, a încheiat împreună cu reclamantul o convenție civilă pe durată nedeterminată, începând cu data de 01.03.2012, cu o remunerație brută stabilită pentru prestație de … lei/oră, conform tarifului stabilit de X. Această convenție a existat și există înregistrată în actele contabile ale cabinetului medical, fiind evidențiată pe ștatul lunar de plată al asistentului medical, încasându-se lunar obligațiile de plată aferente acesteia, respectiv contribuțiile la sistemul asigurărilor sociale și contribuțiile la sistemul asigurărilor sociale de sănătate. În cadrul inspecției fiscale generale cuprinzând perioada de la 01.01.2011 până la 31.12.2012 efectuată de pârâta B pentru toate obligațiile de plata datorate bugetului general consolidat al statului, au fost prezentate absolut toate documentele înregistrate în evidența contabilă a A, astfel încât susținerea pârâtei în sensul că nu a prezentat decât contractul individual de muncă al doamnei X este neîntemeiată; mai mult, în cadrul inspecției fiscale cabinetul medical are obligația de a prezenta toate documentele contabile în caz contrar, inspectorii fiscali făcând mențiunea despre aceasta în procesul – verbal, iar neîndeplinirea obligației de a prezenta documentele contabile se sancționează cu amenda, în condițiile legii; inspectorii fiscali care au efectuat inspecția aveau obligația sa îi ceară toate documentele legate de obiectul acestei inspecții,ceea ce au și făcut și le-a înmânat xerocopii după toate documentele solicitate, conform legislației. În actul de control efectuat la analizarea inspecției fiscale efectuate în timp de aproape o săptămâna nu se specifică nicăieri că nu a prezentat toate actele solicitate de către inspectorii fiscali.
Apreciază reclamantul că normele legale invocate de pârâtă nu sunt aplicabile în speță, ținând cont de situația de fapt, respectiv activitatea medicală specifică unui centru de permanență organizat conform Legii numărul 263/2004, în condițiile în care aceste centre, potrivit legii, funcționează în afara programului de activitate al cabinetului de medicină de familie.
Baza materială, echipamentele de lucru etc., sunt puse la dispoziție nu de medicii de gardă, ci de medicul coordonator manager al centrului de permanență, această calitate având-o medicul Z și nu A, centrul de permanență desfășurându-și activitatea la sediul cabinetului medical al acesteia, situat în ….
Toate cele de mai sus duc la concluzia ca doamna asistent medical X nu s-a aflat niciodată într-o relație specifică unei activități dependente față de A în ceea ce privește activitatea desfășurată în cadrul centrului de permanență, reclamanta neavând calitatea de angajator al acesteia în cadrul centrului de permanență, motiv pentru care consideră că nu datorează sumele stabilite de pârâta B prin decizia numărul …….
Pentru cele expuse și în raport de motivele de fapt și de drept invocate prin cererea de chemare în judecată, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.
La data de 30.05.2014, reclamantul Aa formulat cerere modificatoare a cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de impunere numărul …, privind obligațiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecția fiscală din cadrul B și în consecință exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin decizia … și anularea parțială a deciziei numărul … emisă de B respectiv punctul 1) din decizie, prin care s-a soluționat de către B contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere numărul …, în sensul respingerii acesteia.
Învederează reclamantul că menține motivele de fapt și de drept invocate prin cererea de chemare în judecată formulată și prin răspunsul la întâmpinare, precizând în ceea ce privește decizia numărul …, emisă de B că nu înțelege să conteste punctele 2 și 3 din decizie, ale căror efecte dorește să se mențină, apreciind că sunt legale și temeinice.
La data de 27.06.2014 reclamantul A, a formulat note de ședință arătând că, față de dispozițiile articolului 131 Cod de procedură civilă, apreciază, că Tribunalul Gorj este competent să soluționeze prezenta cauză având în vedere prevederile articolului 95 și 111 Cod de procedură civilă și articolul 10 din Legea numărul 554/2010.
În temeiul articolului 238 Cod de procedură civilă, reclamanta estimează că durata necesară pentru soluționarea procesului este două termene de judecată, iar cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, față de motivarea acesteia și ținând cont că prin cererea de modificare a cererii de chemare în judecată a înțeles să conteste și decizia numărul … emisă de B , punctul 1) din această decizie, solicită respingerea excepției.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul constată că acțiunea formulată de reclamantul A este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În raport de precizările depuse la dosarul cauzei (fila 139), instanța reține că prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar a înțeles să solicite anularea deciziei de impunere numărul … privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală din cadrul B și în consecință exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin decizia … și anularea parțială a deciziei numărul … emisă de B respectiv punctul 1) din decizie, prin care s-a soluționat de către B contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere numărul …, în sensul respingerii acesteia.
Prin Decizia nr. … s-au stabilit în sarcina reclamantului următoarele obligații fiscale: .. lei reprezentând impozit pe venit salarii; … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente impozitului pe venit salarii;… lei reprezentând penalități de întârziere aferente impozitului pe venit salarii; … reprezentând contribuție de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați; … lei reprezentând dobânzi/majorări aferente contribuției individuale de asigurări sociale reținută de la asigurați; … lei penalități de întârziere aferente contribuției individuale de asigurări sociale reținută de la asigurați; … lei reprezentând contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și profesionale datorate de angajator; .. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări pentru muncă și boli profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând contribuția de asigurări de șomaj datorată de angajator; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de șomaj datorată de angajator; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări de șomaj datorata de angajator; …. lei reprezentând contribuția de asigurări de șomaj reținută de la asigurați; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de șomaj reținută de la asigurați; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției asigurări de șomaj reținută de la asigurați; …. lei reprezentând contribuția de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate datorată de angajator; …. lei reprezentând contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați; …. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate reținută de la asigurați; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției de asigurări de sănătate reținută de la asigurați; … lei reprezentând contribuția pentru concedii și indemnizații; .. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției pentru concedii și indemnizații;… lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției pentru concedii și indemnizații; … lei reprezentând contribuția privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuției privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; … lei reprezentând penalități de întârziere aferente contribuției privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; … lei) reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din activități desfășurate în baza convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil; … lei) reprezentând impozit pe veniturile din activități desfășurate.
Prin decizia menționată s-a reținut că începând cu data de 01.03.2012 contribuabilul desfășoară activitatea de centru de permanență în baza contractului încheiat între X și A, contract nr. …. întocmit pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență.
În perioada 01.03.2012 – 31.12.2012, A a facturat către X suma de … lei, suma reprezentând contravaloarea prestații medicale efectuate de asistentul medical în centrul de permanență. Pentru suma menționată au fost emise facturi de către A către X, sumele fiind decontate de Casă.
Echipa de inspecție fiscală a constatat că orele prestate de către asistentul medical în centrul de permanență nu au fost cuprinse în veniturile de natură salarială plătite, considerând că activitatea desfășurată în centrul de permanență de către asistentul medical este o activitate dependentă încadrându-se la toate cele 4 criterii enumerate la art. 7, punct 2.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Asistentul medical se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de cabinetul medical al medicului de familie deoarece respectă condițiile de muncă impuse de acesta prin atribuțiile ce-i revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru, serviciul de permanență neavând caracter întâmplător ci se conformează contractului încheiat în condițiile Ordinului 697/2011 cu Casa de Asigurări de Sănătate Gorj.
Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 205 din OG r 92/2003, a formulat contestație A, contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. ….
Cu privire la starea de fapt, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține că între reclamantul A și X a fost încheiat contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. …., în cuprinsul contractului fiind menționată, la art. 8, punct 3, componența cabinetului medical ce a încheiat contractul, respectiv medic de familie A și asistent medical Y.
Instanța reține astfel că prin contractul în discuție reclamantul A s-a obligat să asigure serviciile medicale furnizate în asistență medicală primară, servicii ce urmează a se asigura de cabinetul medical în integralitatea sa, respectiv atât de medicul de familie cât și de asistentul medical, angajat al A conform anexelor 1 și 2 la contract (filele 81, 82) și contractului individual de muncă aflat la fila 84 din dosar.
În ceea ce privește apărarea reclamantului în sensul că pentru orele prestate în cadrul centrului de permanență a încheiat cu numita Y o convenție civilă de prestări servicii, instanța reține că, ținând seama de dispozițiile art. 8, punct 3 din contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. …, nu poate fi primită, asistentul medical Y prestând activitate în centrul de permanență în virtutea calității sale de salariat al A iar remunerația primită de aceasta pentru orele prestate acolo reprezintă venituri de ‚natură salarială pentru care angajatorul datorează impozitele și cotele prevăzute de lege.
Este adevărat că în cadrul centrului de permanență, conform art. 6 din Ordinul 697/112/2011 al Ministerului Sănătății și Ministerului Administrației și Internelor, în cadrul centrelor de permanență, continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă este asigurată de medici de familie împreună cu asistenți medicali, care își exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare iar asistenții medicali care participă la asigurarea continuității asistenței medicale în centrele de permanență și formează echipele de gardă sunt: a) asistenții medicali angajați ai cabinetelor medicale care intră în contractul de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară, derulat cu casele de asigurări de sănătate; b) asistenții medicali angajați pe bază de contract numai pentru asigurarea continuității asistenței medicale în regim de gardă în centrele de permanență.
În ceea ce o privește însă pe numita Y, aceasta era angajata A la momentul încheierii contractului de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. …, astfel că nu se poate reține în privința sa că prin încheierea convenției civile de prestări civile invocată de reclamant ar fi dobândit calitatea de asistent medical angajat numai pentru asigurarea continuității asistenței medicale în regim de gardă în centrele de permanență.
De asemenea conform art. 2, alineat 2 din Legea nr. 263/2004 pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare, potrivit prezentei legi, cabinetele de medicină de familie pot angaja medici de medicină generală și asistenți medicali care au autorizată exercitarea profesiei în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în limita fondurilor contractate cu casele de asigurări de sănătate cu această destinație.
Conform art. 2, alineat 21 din Legea nr. 263/2004 asistenții medicali necesari pentru activitatea centrelor de permanență pot fi repartizați de medicii de familie asociați conform unui grafic stabilit de comun acord între medicii care asigură continuitatea asistenței medicale și asistenții medicali angajați, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare iar conform alineatului 22 din același act normativ activitatea asistenților medicali prevăzuți la alin. 21 se plătește de către medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcție de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit, și se suportă din sumele decontate de către casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.
Cum medicul A a înțeles ca activitatea în cadrul centrului de permanență să o desfășoare cu asistentul medical angajat al A, aspect consemnat și în contratul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. …, nu se poate reține că acest asistent medical ar fi fost angajat de reclamant, în temeiul art. 2, alineat 2 din Legea nr. 263/2004 pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în centrul de permanență, neputându-se face abstracție de calitatea sa de angajat cu contract de muncă al A.
În ceea ce privește raportul de dependență a activității desfășurate de asistentul medical Y, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art. 7, alineat 1, punct 2.1, litera a din Legea nr. 571/2003 orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru.
Din fișa postului asistentului medical Y (filele 88-90) se reține că în aceasta se menționează în privința sferei relaționale (fila 90) că este subordonată medicului titular al A, astfel că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. . 7, alineat 1, punct 2.1, litera a din Legea nr. 571/2003 și prin urmare, ținând seama și de aspectele menționate mai sus, în mod corect organele de control au reținut prin Decizia nr. … că activitatea desfășurată în centrul de permanență de asistentul medical Y este o activitate dependentă.
Este de asemenea lipsit de relevanță faptul că baza de calcul a tarifului aferent activității prestate în cadrul centrului de permanență nu respectă dispozițiile art. 123 din Codul muncii conform cărora angajații au dreptul la un salariu proporțional cu orele lucrate suplimentar, peste programul de lucru, trebuind să primească un spor de salariu care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază iar remunerația stabilită de Casa de asigurări de sănătate privește desfășurarea unor activități medicale cu caracter independent, în afara contractului individual de muncă.
Instanța reține că activitatea în centrele de permanență se desfășoară în temeiul Legii nr. 263/2004, care constituie o normă specială, derogatorie de la dreptul comun reprezentat de Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constată că acțiunea formulată de reclamant A este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
Respinge acțiunea formulată de reclamant A, în contradictoriu cu pârâta B.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.09.2014.
PREȘEDINTE
M.R.
GREFIER
P.V.B.
