În consecinţă, s-a apreciat întemeiată cererea de intervenţie formulată în interesul pârâtei recurente în temeiul art. 49 alin. 3 Cod proc. civilă
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Suceava – secţia comercială,contencios administrativ şi fiscal sub nr. 5390/86 din 30 august 2007, reclamanta C.C. Marginea a chemat în judecată pe pârâta Primăria comunei Marginea, solicitând anularea autorizaţiei de construire nr. 89 din 29 mai 2007 eliberată în favoarea numiţilor G.M. şi G.O., precum şi suspendarea efectelor autorizaţiei, până la pronunţarea sentinţei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat nelegalitatea eliberării autorizaţiei de construire, întrucât numiţii G.M. şi G.O. intenţionează să construiască un spaţiu comercial în faţa sediului reclamantei, în condiţiile în care prin sentinţa civilă nr. 1541/2006 a Judecătoriei Rădăuţi au fost obligaţi să-i asigure reclamantei accesul la drumul public.
A mai arătat reclamanta că autorizaţia de construire menţionată a fost eliberată în condiţiile în care numiţii G.M. şi G.O. nu au depus toate avizele cerute de lege.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată întrucât, deşi documentaţia depusă în vederea autorizării de către numiţii G.M. şi G.O. a fost necompletă, ulterior s-a depus autorizaţia nr. 582/23.08.2007 eliberată de D.R.D.P Iaşi, prin care se aprobă amplasarea şi execuţia lucrărilor de „Construire spaţiu comercial cu acces rutier indirect prin drumul de servitute existent” în zona DN 17A km 61+830 stânga, fiind astfel îndeplinită ultima condiţie imperativă prevăzută de certificatul de urbanism nr. 82/14 mai 2007.
Prin încheierea de şedinţă nr. 2926 din 12 octombrie 2007, a fost admisă cererea de suspendare a executării autorizaţiei de construire nr. 89 din 29 mai 2007 emisă de pârâtă, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Prin sentinţa nr. 3048 din 31 octombrie 2007, instanţa de fond a admis contestaţia reclamantei, dispunând anularea autorizaţiei de construire menţionată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă că autorizaţia de construire în litigiu a fost emisă nelegal, în sensul încălcării dispoziţiilor art. 6 alin. 9 din Legea nr. 50/1991, întrucât la data emiterii, nu erau îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzut de textul legal menţionat.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat recurs pârâta.
În motivare, recurenta a invocat nelegalitatea sentinţei, arătând că în mod eronat instanţa de fond a admis atât cererea de suspendare a executării autorizaţiei de construire, cât şi acţiunea.
A precizat recurenta că este adevărat că la data redactării autorizaţiei de construire nu erau îndeplinite cumulativ toate condiţiile cerute de Legea nr. 50/2001, însă până la data comunicării autorizaţiei şi a începerii efective a lucrărilor de construire, au fost obţinute toate avizele necesare.
În cauză, numiţii G.M. şi G.O. au declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă nr. 2916 din 12 octombrie 2007 şi au formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtei, solicitând admiterea recursului şi în rejudecare respingerea cererii de suspendare a acţiunii ca nefondată, arătând că autorizaţia de construire din litigiu le-a fost emisă cu respectarea atât a prevederilor legale, precum şi a dreptului lor de proprietate.
Au precizat intervenienţii că executarea lucrărilor de construire nu afectează cu nimic funcţionarea reclamantei, în cauză fiind vorba doar de nişte ambiţii personale ale preşedintelui C. C. Marginea.
În dovedirea cererii de intervenţie accesorie, intervenienţii au depus acte la dosar şi au solicitat efectuarea unei cercetări la faţa locului.
Examinând ambele recursuri şi cererea de intervenţie în interesul recurentei Primăria comunei Marginea – prin primar, Curtea a constatat următoarele:
Obiectul litigiului de faţă îl constituie anularea autorizaţiei de construire nr. 89 din 20 mai 2007, emisă de către Primăria comunei Marginea, beneficiarilor G.M. şi G.O.
Ori în cauză, reclamanţii nu i-au chemat în judecată şi pe aceştia, astfel încât acestora li s-a anulat autorizaţia de construcţie emisă în favoarea lor, încălcându-li-se prin aceasta principiul dreptului la apărare, cel al contradictorialităţii, posibilitatea de a formula probe, hotărârea pronunţată nefiindu-le opozabilă.
Având în vedere cele menţionate, beneficiarii autorizaţiei de construire în litigiu au formulat cerere de intervenţie în favoarea recurentei Primăria comunei Marginea, solicitând probe în apărare, cerere de intervenţie ce urmează a fi admisă conform art. 49 alin. 3 şi 51 Cod proc. civilă.
Cum însă în recurs nu pot fi administrate alte probe cu excepţia înscrisurilor, potrivit art. 305 Cod proc. civilă, se impune admiterea recursului declarat de Primăria comunei Marginea, prin primar, precum şi a cererii de intervenţie accesorie formulată de G.M. şi G.O, sentinţa atacată casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Referitor la recursul declarat de către G.M. şi G.O., având în vedere faptul că aceştia nu au avut calitatea de părţi procesuale la instanţa de fond, curtea urmează a-l respinge ca inadmisibil, fiind formulat de persoane lipsite de calitate procesuală.
Totodată, referitor la recursul declarat de pârâtă împotriva încheierii de şedinţă nr. 2916 din 12 octombrie 2007, prin care a fost admisă cererea de suspendare a executării autorizaţiei de construire în litigiu, Curtea a constatat că în speţă, în mod corect a reţinut instanţa de fond îndeplinirea cerinţelor art. 14 alin. 1 şi 15 din Legea nr. 554/2004, motivat de faptul că pe parcursul soluţionării cauzei de faţă executarea lucrărilor de construcţie ar afecta activitatea comercială a reclamantei care beneficiază de altfel şi de un drept de servitute statuat pe cale judecătorească.
Ca urmare, recursul pârâtei împotriva încheierii de suspendare a executării autorizaţiei de construcţie menţionată, a fost respins ca nefondat.
