Anulare decizie ANRP Mentinere hotarare emisa de Comisia Municipiului Bucuresti pentru aplicarea legii 9 din 1998


CURTEA DE APEL PITEŞTI

SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DE ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DOSAR NR_DECIZIENR. 785/R-C

Şedinţapublicădin 19 T. 2008

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de pârâtaAUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR, cu sediul în B, Calea G. nr. 202, sector 1, împotriva sentinţei nr.724 din 27 mai 2008, pronunţată de Tribunalul V â l c e a – Secţia comercială şi contencios adinistrativ fiscal, în dosarul nr(…), intimaţi fiind reclamanţiiD. B. GşiD. U., domiciliaţi în Rm. V,_, judeţul V.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

În raport de actele şi lucrările dosarului, instanţa constată recursul în stare de judecată şi rămâne în pronunţare asupra acestuia.

CURTEA

Asupra recursului de faţă,

Constată că, prin acţiunea înregistrată la data de 31 octombrie 2007, reclamanţii D. B. G şi D. U., în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P.), au cerut anularea deciziei nr.52/5.10.2007 emisă de pârâtă şi menţinerea hotărârii nr.1158/2001 emisă de Comisia Municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, din cadrul Instituţiei Prefectului Municipiului B.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au învederat, în esenţă, că prin decizia atacată a fost invalidată hotărârea nr.1158/2001, pentru faptul că autorul acestora, D. J., nu a deţinut nici o suprafaţă de teren pe teritoriul statului bulgar.

Au susţinut reclamanţii că, hotărârea nr.1158/2001 este un act administrativ ce nu poate fi revocat sau invalidat, decât pe cale judecătorească şi că, prin această hotărâre, s-a stabilit că li se cuvin despăgubiri în echivalent, pentru bunurile ce au aparţinut autorului lor şi care au fost trecute în proprietatea statului bulgar.

Hotărârea nr.1158/2001 este un act administrativ, exceptat de la principiul revocabilităţii, întrucât de la momentul emiterii sale a produs efecte juridice şi, în plus, un act juridic poate fi revocat numai de entitatea care l-a emis, în nici un caz de o altă entitate juridică.

Pe fond, reclamanţii au precizat că în conformitate cu extrasul de rol agricol, autorul D. J. a deţinut în comuna D., judeţul E. 10 ha. porumb, 3 ha. G. soarelui, 20 arii sfeclă de zahăr şi 2 ha. E., act ce a fost ignorat de către pârâtă, aceasta luând în considerare o situaţie întocmită la data de 18.12.1940, când autorul lor fusese deposedat de bunurile ce le deţinea şi deportat din regiunea respectivă, precum şi în lipsa părinţilor reclamanţilor. Situaţia respectivă s-a întocmit de către autorităţile E. şi române, înscriindu-se că nu s-au prezentat acte deşi existau evidenţele de rol.

Mai mult, anterior întocmirii acestei situaţii, autorul D. J. a dat la data de 14.09.1940, o declaraţie în faţa notarului comunei în care locuia şi în care a precizat bunurile pe care le deţinea.

Faptul că acesta a deţinut teren rezultă şi din actul de vânzare – cumpărare nr.25/1935, transcris la grefa Tribunalului E. sub nr.1940/6.04.1035.

În susţinerea acţiunii, reclamanţii au ataşat la aceasta, înscrisuri (filele 4-15 dosar).

Reclamanţii au timbrat acţiunea, conform înscrisului de la fila 21 dosar, deşi aceasta este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art.10 din Legea nr.9/1998.

La cererea instanţei, pârâta a depus la dosar documentele în baza cărora a emis decizia atacată (filele 29-57).

Pârâta A.N.R.P. a depus la dosar întâmpinare, prin care a cerut respingerea acţiunii, motivat, în principal, pe argumentele ce urmează.

Hotărârea nr.1158/13.11.2001 a Comisiei Municipiului B a fost invalidată prin Decizia nr.52/15.10.2007, pentru că a fost emisă pentru autorul D. J., în Situaţia comisiei mixte Româno-E. nu e trecută nici o suprafaţă de teren, existând situaţia în care s-a trecut că nu prezintă acte doveditoare, astfel că se pot acorda despăgubiri numai pentru recolte, autorul figurând în tabelele eliberate de Arhivele Naţionale din vara anului 1940 din comuna D., judeţul E..

A precizat pârâta că, în conformitate cu prev. art.3 alin.2 din H.G. nr.286/2004, art.28 din O.G. nr.94/2004 şi H.G. nr.1643/2004, în cazul în care Departamentul de aplicare a Legii nr.9/1998, propune invalidarea hotărârilor comisiilor locale se impune reanalizarea documentaţiei şi aprobarea unor noi hotărâri de către aceste comisii, dosarul înaintându-se acestora. După reanalizarea dosarelor, comisiile locale le trimit din nou Departamentului pentru analizare.

Întrucât prin decizia nr.52/2007 a fost invalidată hotărârea comisiei locale, rezultă că încă nu s-a stabilit valoarea compensaţiilor ce se vor acorda reclamanţilor.

A susţinut pârâta că, prin decizia atacată nu s-a dispus că reclamanţii nu au dreptul la despăgubiri, ci doar s-a invalidat o hotărâre datorită unor inadvertenţe ce urmează a fi îndreptate prin reanalizarea dosarului.

Deoarece dosarul reclamanţilor a fost înaintat Comisiei Municipiului B spre reanalizare, urmează ca aceasta să emită o nouă hotărâre (filele 51-61 dosar).

Prin sentinţa nr.724 din 27 mai 2008, Tribunalul V â l c e a – Secţia comercială şi contencios administrativ fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanţi, a anulat Decizia nr.52/5 octombrie 2007 emisă de pârâtă, a menţinut Hotărârea nr.1158 din 13 noiembrie 2001 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998 şi a luat act că reclamanţii nu au cerut cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Legea nr.9/1998, privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria semnat la C la data de 7 T. 1940, prevede la art.2, că despăgubirile se acordă celor îndreptăţiţi sub forma unor compensaţii băneşti distincte pentru terenuri, pentru construcţii şi pentru recoltele neculese de porumb, E. şi G. soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi.

Art.4 şi 5 din lege, stipulează că persoanele îndreptăţite la compensaţii (foştii sau moştenitorii acestora), trebuie să depună la comisia judeţeană sau a Municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, cereri însoţite de acte doveditoare la care să anexeze o declaraţie autentificată, pe proprie răspundere, din care să rezulte suprafeţele de teren, construcţiile şi recoltele pentru care se consideră îndreptăţiţi să primească compensaţii.

Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor pentru care se solicită compensaţii se face cu înscrisuri.

În speţă, reclamanţii au depus

la PrefectulMunicipiuluiB cererea înregistrată la nr.4857/16.07.1998 (fila 52 dosar), prin care au cerut compensaţii pentru 85.661 mp. teren, din care 5.000 mp. teren intravilan, iar diferenţa teren agricol, cultivat cu H., porumb şi G. soarelui, anexând actele doveditoare şi declaraţia autentificată (filele 52-57 dosar).

La dosar s-a depus şi E. dată de autorul reclamanţilor, D. J., în faţa notarului comunei D., judeţul E., la data de 11.09.1940, din care rezultă că a deţinut 12,50 ha. teren, dobândit prin contract de vânzare – cumpărare (fila 11 dosar), precum şi Tabelul emanând de

la ArhiveleNaţionale, din care rezultă recoltele neculese de autorul D. J. în vara anului 1940, respectiv 10 ha. porumb, 3 ha. G. soarelui, 2 ha. E. şi 20 arii sfeclă de zahăr (fila 13 dosar).

Prin Hotărârea nr.1158/13.11.2001, Comisia Municipiului B de aplicare a Legii nr.9/1998, a propus acordarea către reclamanţi, şi nu către autorul D. J., aşa cum a susţinut pârâta prin întâmpinare, compensaţii în valoare totală de 288.221.548 lei, pentru 8,5661 ha. teren agricol şi recolte de porumb de pe 10 ha., G. soarelui de pe 3 ha. şi E. de pe

2 ha.

La art.5 s-a prevăzut că hotărârea se înaintează comisiei centrale spre validare şi se comunică solicitanţilor (fila 29 dosar).

Reclamanţii au contestat Hotărârea nr.1158/2001, la data de 14.12.2001, pentru faptul că s-a propus acordarea de compensaţii pentru o suprafaţă de teren mai mică decât cea rezultată din actele de proprietate (fila 38 dosar).

Întrucât nu au primit nici un răspuns au revenit la contestaţie cu adresele înregistrate

la MinisterulFinanţelorPublice la nr.(…)/6.01.2003 (fila 36 dosar) şi

la MinisterulFinanţelorPublice la nr.(…)/6.01.2003 (fila 36 dosar) şi

la Comisiacentrală de aplicare a Legii nr.9/1998 la nr.6126/11.06.2007 (fila 34 dosar).

Urmare acestor contestaţii, A.N.R.P. emite Decizia nr. 52/5.10.2007, prin care a invalidat Hotărârea nr.1158/2001, pentru faptul că în Situaţia C.M.R.B. nu este trecută nici o suprafaţă de teren, existând menţiunea că nu prezintă acte, astfel că se pot acorda despăgubiri doar pentru recolte.

La art.2 din decizie s-a prevăzut calea de atac şi termenul (30 de zile) şi tribunalul în raza căruia îşi are domiciliul beneficiarul – fila 4 dosar.

De reţinut este faptul că această hotărâre de invalidare s-a emis după aproape 6 ani de la formularea contestaţiei şi nu în termenul de 60 de zile prevăzut de art.7 alin.3 din Legea nr.9/1998.

Nemulţumiţi de soluţia adoptată prin această decizie, reclamanţii au atacat-o în justiţie.

Acţiunea a fost formulată în termenul prevăzut de art.7 alin.4 din Legea nr.9/1998 republicată.

Faţă de cele de mai sus, instanţa a reţinut că reclamanţii au dovedit cu acte că autorul lor D. J. a deţinut în proprietate suprafeţele de teren pentru care prin Hotărârea nr.1158/13.11.2001 li s-au acordat compensaţii în valoare totală de 288.221.548 lei, astfel că Decizia nr.52/5.10.2007 emisă de pârâtă este total neîntemeiată şi nelegală, fapt pentru care, în temeiul art.7 alin.4 şi 5 din Legea nr.9/1998, republicată şi art. 18 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, a admis acţiunea, a anulat Decizia nr.52/5.10.2007, emisă de pârâtă şi a menţinut Hotărârea nr.1158/2001 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998.

Împotriva sentinţei tribunalului, în termen legal, a formulat recurs pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor B, criticând-o pentru nelegalitate.

Recursul pârâtei a fost motivat în drept pe disp.art.304 Cod procedură civilă, dar după modul cum este formulat, poate fi încadrat în disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susţinându-se că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta susţine că în mod greşit a fost admisă acţiunea reclamanţilor şi anulată decizia nr.52/5.10.2007 emisă de A.N.P.R., care a invalidat hotărârea nr.1158/13.11.2001, a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998.

Arată că hotărârea nr.1158/13.11.2001 a Comisiei Municipiului B a fost invalidată prin decizia nr.52/15.10.2007, deoarece la momentul verificării şi emiterii deciziei, în Situaţia comisiei mixte Româno-E. (C.M.R.B.), nu e trecută nici o suprafaţă de teren, mai mult există situaţia că nu prezintă acte doveditoare, astfel că se pot acorda despăgubiri numai pentru recolte, autorul figurând în tabelele eliberate de Arhivele Naţionale din vara anului 1940 din comuna D., judeţul E..

Pârâta mai arătă că, în conformitate cu prev. art.3 alin.2 din H.G. nr.286/2004, art.28 din O.G. nr.94/2004 şi H.G. nr.1643/2004, în cazul în care Departamentul de aplicare a Legii nr.9/1998 propune invalidarea hotărârilor comisiilor locale, se impune reanalizarea documentaţiei şi aprobarea unor noi hotărâri de către aceste comisii, dosarul înaintându-se acestora. După reanalizarea dosarelor, comisiile locale le trimit din nou Departamentului pentru analizare. Întrucât prin decizia nr.52/2007 a fost invalidată hotărârea comisiei locale, rezultă că încă nu s-a stabilit valoarea compensaţiilor ce se vor acorda reclamanţilor, nu s-a dispus că reclamanţii nu au dreptul la despăgubiri, ci doar s-a invalidat o hotărâre datorită unor inadvertenţe ce urmează a fi îndreptate prin reanalizarea dosarului, urmând să se emită o nouă hotărâre de către Comisia Municipiului B, căreia i s-a trimis dosarul spre reanalizare.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii.

Recursul formulat de pârâtă nu este fondat.

Aşa cum corect a reţinut prima instanţă, reclamanţii au depus

la PrefectulMunicipiuluiB cererea înregistrată la nr.4857/16.07.1998 (fila 52 dosar), prin care au cerut compensaţii pentru 85.661 mp. teren, din care 5.000 mp. teren intravilan, iar diferenţa teren agricol, cultivat cu H., porumb şi G. soarelui, anexând actele doveditoare şi declaraţia autentificată (filele 52-57 dosar). Prin Hotărârea nr.1158/13.11.2001, Comisia Municipiului B de aplicare a Legii nr.9/1998, a propus acordarea către reclamanţi, compensaţii în valoare totală de 288.221.548 lei, pentru 8,5661 ha. teren agricol şi recolte de porumb de pe 10 ha., G. soarelui de pe 3 ha. şi E. de pe

2 ha. La art.5 s-a prevăzut că hotărârea se înaintează comisiei centrale spre validare şi se comunică solicitanţilor (fila 29 dosar).

Reclamanţii au contestat Hotărârea nr.1158/2001, la data de 14.12.2001, pentru faptul că s-a propus acordarea de compensaţii pentru o suprafaţă de teren mai mică, decât cea rezultată din actele de proprietate (fila 38 dosar). Întrucât nu au primit nici un răspuns au revenit la contestaţie cu adresele înregistrate

la Comisiacentrală de aplicare a Legii nr.9/1998 la nr.6126/11.06.2007 (fila 34 dosar). Urmare acestor contestaţii, A.N.R.P. emite Decizia nr. 52/5.10.2007, prin care a invalidat Hotărârea nr.1158/2001, pentru faptul că în Situaţia C.M.R.B. nu este trecută nici o suprafaţă de teren, existând menţiunea că nu prezintă acte, astfel că se pot acorda despăgubiri doar pentru recolte.

Instanţa de fond a reţinut că reclamanţiiau dovedit cu actecă autorul lor, D. J., a deţinut în proprietate suprafeţele de teren pentru care prin Hotărârea nr.1158/13.11.2001 li s-au acordat compensaţii în valoare totală de 288.221.548 lei, astfel că Decizia nr.52/5.10.2007 emisă de pârâtă este nelegală, motiv pentru care, în temeiul art.7 alin.4 şi 5 din Legea nr.9/1998, republicată şi art.18 din Legea nr.554/2004 modificată şi completată, a admis acţiunea, a anulat Decizia nr.52/5.10.2007, emisă de pârâtă şi a menţinut Hotărârea nr.1158/2001 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998.

Faţă de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă să se respingă ca nefondat recursul formulat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtaAUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR, împotriva sentinţei nr.724 din 27 mai 2008, pronunţată de Tribunalul V â l c e a-Secţia comercială şi contencios administrativ fiscal, în dosarul nr(…), intimaţi fiind reclamanţiiD. B. GşiD. U..

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 T. 2008, la Curtea de APEL PITEŞTI, Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.