Anularea actelor administrative unilaterale cu caracter individual, emise de autoritatea publică locală. Competenţa materială a tribunalului


Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c), art. 10 alin. (1) C. proc. civ., art. 2 pct. 1 lit. d)

Cele două hotărâri contestate au fost emise de Consiliul Local Braşov, astfel cum rezultă şi din cuprinsul lor, în temeiul art. 38 alin. (2) lit f) din Legea nr. 215/2001, potrivit căruia consiliul local administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului.

Aceste acte se încadrează în noţiunea de act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel cum este definit de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, fiind emis de autoritatea publică locală, în speţă Consiliul Local Braşov.

Aceste acte se încadrează în noţiunea de act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel cum este definit de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, fiind emis de autoritatea publică locală, în speţă Consiliul Local Braşov.

Or, aceste acte, deşi cuprind manifestări de voinţă, au caracter de acte administrative şi nu pot fi cenzurate decât în cadrul acţiunii în administrativ, caz în care competenţa de soluţionare revine, potrivit art 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 şi art 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., tribunalului.

Decizia nr. 133/R din 23 mai 2006 – C. C. E.

Tribunalul Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul M.G.G., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Braşov, în favoarea Judecătoriei Braşov.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, „actul administrativ este definit ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice (…)”, fiind asimilate actelor administrative şi contractele administrative.

Or, între reclamant şi pârât nu s-a încheiat vreun contract administrativ în cauză, prin hotărârile menţionate fiind respinsă oferta

reclamantului de a încheia un contract de schimb de terenuri cu Municipiul Braşov.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M.G.G., solicitând, ca urmare a admiterii recursului, casarea hotărârii recurate, respingerea excepţiei necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii la această instanţă.

Recurentul a subliniat că a atacat un act administrativ de autoritate, solicitând anularea hotărârii Consiliului Local Braşov, nr. 212/25 aprilie 2005, prin care a fost prejudiciat, anularea hotărârii Consiliului Local Braşov nr. 362/27 iunie 2005 prin care i s-a respins reclamaţia administrativă, obligarea Consiliului Local Braşov să emită o hotărâre prin care să se avizeze expertiza de dezmembrare a terenului în suprafaţă de 10.000 mp., înscris în C.F., în două nr. topografice şi să avizeze definitiv schimbul de terenuri între Municipiul Braşov şi reclamant, pentru terenurile situate în Braşov, str. F. nr. 2.

Recurentul a arătat că actele atacate sunt acte administrative de autoritate publică cu caracter individual şi a realizat procedura administrativă prealabilă obligatorie.

Recurentul a mai arătat că la data de 30 martie 2006, a înregistrat la Consiliul Local Braşov, o cerere prin care, în temeiul art. 38 din Legea nr. 215/2001, a solicitat să se emită o hotărâre prin care să se avizeze expertiza de dezmembrare a terenului şi să avizeze definitiv schimbul de terenuri dintre reclamant şi Municipiul Braşov.

în aceeaşi dată, 30 martie 2005, a înregistrat la Primăria Braşov un memoriu, solicitând, în temeiul art. 68 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 215/2001, să asigure punerea în aplicare a H.C.L. nr. 352/1999, astfel cum era dispus prin acest act administrativ.

La data de 13 mai 2005, reclamantului i s-a comunicat H.C.L. nr. 212/25 aprilie 2005, prin care se hotăra să nu se aprobe schimbul de terenuri cerut de reclamant şi se revoca H.C.L. nr. 352/1999.

La data de 26 mai 2005, reclamantul a formulat plângere împotriva acestei hotărâri, înregistrată la intimat sub nr. 3686/2005.

Recurentul a arătat că după depunerea prezentei acţiuni, în data de 27 iulie 2005, cu încălcarea tuturor termenelor legale, i s-a comunicat H.C.L. nr. 362/17 iunie 2005, prin care s-a hotărât respingerea recla-maţiei administrative, formulate de reclamant, pentru revocarea hotărârii Consiliului Local Braşov nr. 212/2005.

în susţinerea recursului, recurentul a invocat dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 şi art. 21 alin. (1) teza 1 şi art. 38 din Legea nr. 215/2001.

Intimatul Consiliul Local Braşov a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

In motivare s-a arătat că nu orice hotărâre a consiliului local este act administrativ de autoritate, deoarece consiliul local are o dublă calitate: aceea de autoritate publică administrativă locală, în temeiul căreia emite acte de putere publică (acte administrative individuale sau generale de autoritate) în executarea legilor şi organ de conducere al persoanei juridice Municipiul Braşov, calitate în care are capacitate civilă de a hotărî, prin acte de drept civil, cu privire la bunurile din patrimoniul municipiului.

Deşi ca formă aceste acte juridice civile îmbracă haina actului administrativ, acestea nu sunt acte de autoritate, ci acte de gestiune, care nu sunt cenzurabile pe calea contenciosului administrativ.

Intimatul a mai susţinut că refuzul de a accepta o ofertă de drept civil este o manifestare de voinţă civilă, nefiind vorba de „refuzul nejustificat” în sensul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004.

Recursul este fondat.

Obiectul cererii formulate şi completate de recurentul-reclamant îl constituie anularea H.C.L. nr. 212/25 aprilie 2005 şi H.C.L. nr. 362/27 iunie 2005 şi obligarea intimatului pârât la emiterea unei hotărâri prin care să avizeze expertiza de dezmembrare a unei suprafeţe de teren, precum şi să avizeze definitiv schimbul de terenuri dintre Municipiul Braşov şi reclamant.

Cele două hotărâri contestate au fost emise de Consiliul Local Braşov, astfel cum rezultă şi din cuprinsul lor, în temeiul art. 38 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 215/2001, potrivit căruia consiliul local administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului.

Or, aceste acte, deşi cuprind manifestări de voinţă, au caracter de acte administrative şi nu pot fi cenzurate decât în cadrul acţiunii în contencios administrativ, caz în care competenţa de soluţionare revine, potrivit art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 şi art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., tribunalului.

Instanţa de fond a admis în mod greşit excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, astfel că a fost admis recursul formulat de recurentul M.G.G., s-a casat hotărârea recurată, s-a respins excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov şi s-a trimis cauza aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecării acţiunii.