Se impune casarea cu trimitere spre rejudecare primei instanţe dacă aceasta nu a pus în discuţia părţilor formarea cadrului procesual, în condiţiile art. 129 alin. (4) C.proc.civ.
Secţia administrativ şi fiscal, Decizia nr. 27 din 12 ianuarie 2011
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. 3680/30/12.06.2009 reclamanta societate comercială a chemat in judecata pe pârâții Primăria Municipiului Timișoara și Municipiul Timișoara reprezentat prin Primar solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligați pârâții la emiterea Autorizației de construire pentru extindere casă în regim P+E în Timișoara, modificări interioare si exterioare (refacere acoperiș imobil existent), construire clădire P in curte, in Timișoara, conform documentației depuse la Primăria Municipiului Timișoara si a situației existente, precum și la obligarea la plata unor daune cominatorii de 1000 RON/zi de întârziere.
Prin sentința civilă nr. 200/08.02.2010, Tribunalul Timiș a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Timișoara si Municipiul Timișoara și, pentru acest considerent, a respins acțiunea.
împotriva sentinței a declarat recurs recurenta societate comercială și prin decizia civilă nr. 27 din 12.01.2011 pronunțată în dosarul nr. 3680/30/2009, C.A. Timișoara a admis cererea, a casat sentința conform art. 312 alin. (6) C.proc.civ. și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș, reținând că sentința a fost pronunțată fără ca instanța, în temeiul rolului activ pe care i-l conferă art. 129 C.proc.civ., să discute cadrul procesual.
într-adevăr, potrivit art. 129 alin. (4) C.proc.civ., aplicabil în cauză în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „Cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare”.
Astfel, instanța era ținută să discute cadrul procesual înainte să pronunțe hotărârea exclusiv în temeiul excepției lipsei calității procesule, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 161din Legea nr. 554/2004, „Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept”.
Este adevărat că instanța nu poate introduce părți în cauză peste voința reclamantei deoarece este de principiu că nu se poate autosesiza și că limitele judecății sunt date de partea care inițiază judecata, dar această limitare nu înlătură obligația de a pune în discuție și de a stabili corect cadrul procesual.
Dacă și-ar fi îndeplinit această obligație, s-ar fi constatat că reclamanta ar fi fost de acord cu introducerea în cauză a Primarului Municipiului Timișoara
Așadar, critica formulată de recurentă, sub acest aspect, este întemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 315 C.proc.civ., a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș pentru ca litigiul să fie soluționat în contradictoriu cu Primarul Municipiului Timișoara.
(Judecător Rodica Olaru)
