Calitatea de persoana asigurata, conditie obligatorie ce urmeaza a fi analizata de catre CAS, la emiterea deciziei de stabilire a obligatiei suplimentare de plata – nelegalitatea deciziei emise cu omisiunea verificarii calitatii de persoana asigurata Imp


Calitatea de persoana asigurata, conditie obligatorie ce urmeaza a fi analizata de catre CAS, la emiterea deciziei de stabilire a obligatiei suplimentare de plata – nelegalitatea deciziei emise cu omisiunea verificarii calitatii de persoana asigurata

Incidenta caracterului facultativ al obligatiei de asigurare, pentru cetatenii români cu domiciliul în strainatate . Regimul juridic aplicabil notiunii de domiciliu

Efectele conventiei de evitare a dublei impuneri,precum si efectele încheierii asigurarii de sanatate pe teritoriul unui sta membru al Uniunii Europene – invocarea beneficiului cartii europene de sanatate acordata ca efect al asigurarii de sanatate .

Diferenta de regim juridic, în ceea ce priveste impozitul aplicat pentru veniturile realizate din cedarea folosintei bunurilor si contributia datorata catre FNUASS .

Prin sentinta nr….. din data de ……… 2012, pronuntata de Tribunalul M. a fost respinsa contestatia formulata de reclamantul N. M., domiciliat în ……, str. …….., nr. …, judetul M…… împotriva pârâtei CASA DE ASIGURARI DE SANATATE M….., cu sediul în ……, str. ….., nr. .., judetul M..

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca la data de 13.12.2010, a fost emisa decizia de impune nr. ACC ….., de catre CAS M….. si prin care se stabileste în sarcina reclamantului un debit de 7.698 lei, pe perioada 2005 – 2009, aferente chiriilor încasate în aceasta perioada, din care contributie stabilita suplimentar – 4.159 lei si obligatii fiscale accesorii la 10.12.2010 de 3.539 lei.

Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestatie, care, prin decizia nr…../2011, a fost respinsa, pe de o parte pentru ca este tardiv formulata, deoarece decizia contestata a fost comunicata la 27.12.2010, potrivit borderoului de corespondenta din 27.12.2012, iar pe de alta parte, conform actelor normative în vigoare în perioada 2005 – 2009, OUG nr. 150/2002, L. 95/2006, L. 571/2003, Ordinul CNAS 617/2007, contributia la CAS se calculeaza pentru veniturile realizate din chirii, precum si pentru venituri supuse impozitului pe pe perioada 01.01.2005 – 31.12.2009.

Cu privire la tardivitatea depunerii contestatiei la organul fiscal, instanta retine, pe de o parte faptul ca prin decizia nr……/2011, contestatia reclamantului a fost respinsa pe fond, nefiind retinuta asadar nici de comisia de solutionare a contestatiilor împotriva deciziilor de impunere, iar pe de alta parte nici nu s-a facut dovada comunicarii deciziei de impunere nr. ACC …../2010, prezentarea borderoului de corespondenta nefiind suficienta în acest sens.

Referitor la sustinerea reclamantului, privind necompetenta CAS M………, de a calcula contributiile la FNUASS, se apreciaza ca este neîntemeiata, în conditiile în care, prin protocolul încheiat cu ANAF sub nr. P5282/26.10.2007, CNAS a preluat datele cu privire la asiguratii care realizeaza venituri din diferite activitati, inclusiv venituri din cedarea folosintei bunurilor, iar prin actul aditional, nr. 1 înregistrat sub nr. IP/1797/13.04.2009, obligatiile de plata la FNUASS au fost certificate ca fiind certe, lichide si exigibile, pârâta procedând la întocmirea deciziilor de impunere si a înstiintarii de plata.

Din coroborarea art. 51 al. 1 si 2 lit. e din OUG 150/2002 cu art. 257 lit. f din L. 95/2006, rezulta ca, persoana asigurata este obligata sa plateasca o contributie baneasca sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica potrivit al. 2 lit. e sub forma unei cote de 6,5% asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor.

Art. 81 din OG 92/2003 si art. 215 al. 3 din L. 95/2006, instituie obligatia persoanelor fizice care realizeaza venituri printre altele si din cedarea folosintei bunurilor si care se supun impozitului pe venit, de a depune la casele de asigurari de sanatate, declaratii privind obligatiile fata de fond, aceste declaratii reprezentând actul de evidenta si cum reclamantul nu si-a îndeplinit aceasta obligatie, potrivit art. 83 din OG 92/2003, în conditiile în care a realizat venituri din cedarea folosintei bunurilor, organul fiscal a procedat la stabilirea din oficiu a contributiilor în conditiile în care asigurarile sociale sunt obligatorii si se datoreaza în virtutea legii, aspecte fata de care, sustinerea reclamantului ca nu datoreaza aceasta contributie, întrucât nu exista raporturi contractuale, nu va fi retinuta.

Reclamantul, fiind cetatean român, realizând venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile aflate în România si pentru care plateste impozit statului român, cu domiciliul în România si vazând si disp. art. 6 din L. 29/2006, potrivit carora pentru veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietati imobiliare situate în celalalt stat contractant, impozitul va fi platit în statul unde se afla imobilul, în al. 3 precizându-se, în mod expres, ca aceste dispozitii se aplica veniturilor obtinute din închirierea proprietatii imobiliare, astfel încât pentru aceste venituri se datoreaza si contributia la FNUASS statului român, contributiile platite statului german din alte venituri decât cele în speta, nescutindu-l pe reclamant de aceasta obligatie.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul N. M., invocând nelegalitatea sentintei recurate .

Prin motivele recursului declarat, recurentul reclamant arata ca, începând cu anul 1978 a locuit efectiv si fara întreruperi în Germania, beneficiind de un drept de rezidenta pe teritoriul acestui stat ; precizeaza ca, în toata aceasta perioada a avut calitatea de contribuabil al statului de resedinta, iar începând cu anul 1991 a avut si calitatea de asigurat si beneficiar al cartii europene de sanatate, ca parte semnatara a contractului de încheiat cu DAK – Casa Germana de Sanatate .

Arata ca, astfel cum a invocat cu ocazia dezbaterilor asupra fondului si a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar, în perioada la care se refera titlul executoriu a carui nulitate o invoca, chiar daca a detinut proprietati imobiliare si în România, nu a locuit în tara si nu a obtinut venituri decât din închirierea imobilelor, achitând impozitele datorate statului român .

Mentioneaza ca, începând cu anul 2011 a dobândit si cetatenia germana, iar în toata aceasta perioada nu a beneficiat de asistenta medicala în România si nu a încheiat contract de asigurare cu o casa de sanatate legal recunoscuta în România .

În raport de aceasta expunere a starii de fapt, recurentul critica solutia instantei de fond, cu privire la gresita retinere a caracterului cert, lichid si exigibil al creantei presupus a fi datorata de catre recurent, catre Fondul National Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate – FNUASS, precum si cu privire la omisiunea primei instante de a lamuri aspectul inexistentei unui contract încheiat de catre recurent, având drept parte contractanta o casa de asigurari de sanatate româneasca .

Cu privire la primul aspect :

Recurentul invoca nelegalitatea actelor administrative contestate, prin prisma retinerii caracterului cert, lichid, exigibil al presupusei creante, în temeiul protocolului nr. P5282/26.10.2007, având în vedere faptul ca nu a detinut calitatea de asigurat la Casa de Asigurari de Sanatate a Jud. M…. – CAS M…, precum si faptul ca îi sunt aplicabile dispozitiile art. 7 alin. 2 lit. c) din OUG 150/2002, dispozitii ce consacra caracterul facultativ al asigurarii de sanatate pentru cetatenii români cu domiciliul în strainatate si care se afla temporar în tara . Mentioneaza ca, existând o facultate de a încheia contractul de asigurare, a optat pentru încheierea unei asigurari de sanatate cu tertul DAK , iar în acest context a solicitat constatarea nulitatii deciziei de impunere emisa de catre intimata fara a exista un drept material fiscal care sa justifice obligarea sa la plata, solicitare neretinuta în solutionarea cauzei de catre instanta de fond .

Recurentul arata ca instanta de fond a relaizat o gresita aplicare a prevederilor legale cu privire la nasterea dreptului material fiscal, deoarece protocolul întocmit între Agentia Nationala de Administrare Fiscala – ANF si CAS Mehedinti se refera strict la cetatenii români care au avut domiciliul fiscal în România si nu au încheiat un contract de asigurare, dar nu si la cei care au avut contract de asigurare si domiciliul efectiv într-un alt stat membru .

Recurentul critica considerentele instantei de fond cu privire la caracterul interdependent al obligatiei de plata al contributiei de asigurari de sanatate, fata de obligatia platii impozitului pentru veniturile nascute din cedare folosintei bunurilor – închiriere .

Precizeaza ca, în perioada pre-aderare, prin art. 214 alin. 2 lit. c) din Legea 95/2006 este reglementata acelasi caracter facultativ al obligatiei de încheiere a contractului de asigurare, pentru cetatenii români cu domiciliul în strainatate, rezultând în mod cert lipsa unei obligatii fiscale fata de statul român, în conditiile în care a dovedit existenta domiciliului în Germania, în toata perioada la care se refera titlul executoriu si a optat pentru asigurarea de sanatate în relatii contractuale cu tertul DAK .

Precizeaza ca efectele dublei cetatenii, cu domiciliu în România dar fara a locui efectiv acolo si fara a beneficia de sistemul românesc de asigurari de sanatate, recurentul având si calitatea de pensionar al statului german, sunt reglementate de Conventia privind evitarea dublei impuneri încheiata între cele doua state si ratificata de România prin Legea 29/2002 .

Precizeaza ca a solicitat instantei de fond sa constate calitatea sa de rezident al statului german, conform definirii acestei calitati reglementata prin conventia mai sus mentionata, dar instanta nu a dat relevanta probatorie înscrisurilor depuse cu privire la acest aspect, apreciind asupra inaplicabilitatii disp. art. 214 alin. 2 lit. c) din Legea 95/2006, similare dispozitiilor art. 7 alin. 2 lit. c) din OUG 150/2002 si retinând lipsa de temei a cererii de constatare a nulitatii deciziei de impunere ; precizeaza ca instanta nu a motivat sub nici un aspect neretinerea acestei sustineri de nelegalitate a deciziei de impunere .

Concluzionând, recurentul solicita instantei de control judiciar sa constate gresita aplicare a normei de drept .

Cu privire la cel de al doilea aspect :

Recurentul critica omisiunea instantei de fond de a analiza faptul inexistentei unui contract de asigurare si care sa faca admisibila pretentia CAS M…. de a solicita plata contributiei de sanatate în temeiul unui protocol încheiat între CAS si ANAF, act juridic ce nu îi este opozabil recurentului .

Precizeaza ca cele doua acte normative aplicabile contin sintagma “asigurat semnatar al contractului de asigurare”, cu privire la subiectul de drept fiscal carora li se aplica, astfel încât extinderea aplicarii si persoanelor fizice care nu au încheiat un contract de asigurare si care prezinta un drept de optiune asupra încheierii acestui contract, drept consacrat de normele invocate, iar instanta de fond nu a sanctionat abuzul intimatei .

Invocând, cu aplicarea normelor de drept material reglementate de OUG 150/2001, Legea 95/2006, Legea 571/2003, Conventia privind evitarea dublei impuneri ratificata prin Legea 29/2002, Legea 554/2004, recurentul solicita ca instanta de control judiciar sa admita recursul, cu consecinta casarii sentintei, iar în rejudecarea pe fond a cauzei, sa constate nelegalitatea deciziei de impunere ACC …./2010, precum si a deciziei …./2011 emisa în solutionarea contestatiei administrative .

În scop probatoriu, recurentul a anexat dovada rezindetei pe teritoriul statului german începând cu data 08.03.1978, adeverinta de asigurat DAK începând cu 01.01.1991 .

Prin întâmpinarea depusa la dosar, intimata pârâta Casa de Asigurari de Sanatate M…. a solicitat respingerea recursului declarat .

În aparare, intimata precizeaza ca verificarile privind contributia FNUASS au fost realizate în baza Protocolului nr. P5282/26.10.2007 / 95896/30.10.2007 încheiat între CNAS si ANAF, având ca obiect furnizarea datelor referitoare la asiguratii ce realizeaza venituri din activitati supuse impozitului pe venit, precum si furnizarea datelor privind plata contributiilor datorate de angajator si angajat catre FNUASS, pentru persoanele care au calitatea de angajat.

Se mentioneaza ca acest protocol a fost modificat prin actul aditional înregistrat sub nr. 1P 1797/13.04.2009 si nr. 8013/09.04.2009, în baza acestei modificari fiind certificate ca fiind certe, lichide si exigibile obligatiile de plata catre FNUASS, procedându-se la întocmirea înstiintarilor de plata catre contribuabili .

Intimata indica dispozitiile art. 51 alin. 2 din OUG150/2002 si ale art. 257 alin. 2 din Legea 95/2006, ale art. 47 alin. 1-3 din Legea 571/2003, Ordinul CNAS 617/2007, norme ce reglementeaza obligatia de plata a contributiei FNUASS pentru persoanele ce realizeaza, ca si recurentul, venituri din cedarea folosintei bunurilor .

Precizeaza ca CAS M…. avea obligatia de a coresponda cu asiguratii înscrisi în evidenta, iar recurentul avea obligatia de a depune declaratii fiscale anuale privind veniturile realizate, iar nedepunerea acestor declaratii da dreptul organului fiscal sa stabileasca din oficiu contributiile, în conformitate cu disp. art. 83 alin. 4 Cod procedura fiscala .

Intimata indica regimul aplicabil dobânzile si penalitatile de întârziere, în raport de dispozitiile din Cap. III, art. 120 alin. 1 din Codul de procedura fiscala, precizând ca termenul de scadenta pentru debitele recurentului este data de 25.01 a fiecarui an din perioada înscrisa în decizia de impunere .

Indicând si termenul de prescriptie aplicabil, intimata arata ca, potrivit conventiei pentru evitarea dublei impuneri, invocata chiar de catre recurent, venitul din proprietati imobiliare este supus impunerii în România .

Indica jurisprudenta Curtii de Apel Cluj, în cadrul caruia sunt analizate obiectivele sistemului de asigurari de sanatate, principiile aplicabile constituirii si utlizarii FNUASS, la care se adauga principiul solidaritatii, analizat de catre Curtea Constitutionala în cadrul jurisprudentei relevante în materie .

Apreciind ca tribunalul a solutionat în mod corect cauza, intimata arata si faptul ca obtinerea calitatii de asigurat, în conditiile art. 259 alin. 7 din Legea 95/2006 se refera la raporturile din asigurat si CAS, fara a avea relevanta asupra obligatiei de plata a contributiei .

În aceste conditii, intimata arata ca organul fiscal putea emite, din oficiu, decizia de impunere, în considerarea dispozitiilor art. 216, art. 259 alin. 7 si art. 261 din Legea 95/2006 .

Invoca jurisprudenta Curtii de Apel Craiova si conchide în sensul ca, atât timp cât recurentul are obligatia achitarii impozitului pe venituri, pentru veniturile realizate din cedarea folosintei bunurilor, acesta datoreaza si contributia de asigurari de sanatate, conform legislatiei în vigoare .

Intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsa, potrivit art. 242 C.pr.civ.

Asupra exceptiei de tardivitate a declararii recursului, Curtea constata ca, potrivit art. 301 C.pr.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea recursului, daca legea nu prevede altfel ; în speta, sentinta atacata a fost comunicata recurentului, la data de 8.05.2012, iar recurentul a înaintat cererea de recurs, prin serviciile publice postale, la data de 21.05.2012, conform dovezilor depuse la fila 16 si urmatoarele din dosarul de recurs .

În raport de data înregistrarii corespondentei expediate de catre recurent, catre Tribunalul Mehedinti, cu aplicarea art. 104 C.pr.civ., Curtea urmeaza sa constate ca, în speta, a fost respectat termenul de recurs, astfel încât nu va retine exceptia invocata în solutionarea cauzei .

În analiza recursului declarat, prin prisma motivelor invocate si cu aplicarea disp. art. 304 pct. 9 si art. 304 indice 1 C.pr.civ., Curtea a constatat ca este fondat, pentru urmatoarele considerente :

Considerente asupra starii de fapt :

Prin decizia de impunere nr. ACC …./2010 (fila 19 dosar fond) au fost stabilite, în sarcina recurentului N. M., obligatii suplimentare de plata în cuantum de 4159 lei, accesorii în cuantum de 3539 lei, aceste sume reprezentând contributie catre FNUASS datorata si neachitata, pentru perioada 2005-2009, în suma de 4159 lei, dobânzi în suma de 2915 lei, penalitati de întârziere în suma de 624 lei .

Se mentioneaza în cuprinsul acestui act administrativ fiscal, faptul ca recurentul nu a depus declaratiile anuale având ca obiect obligatiile de plata catre FNUASS si se indica temeiurile în drept privind stabilirea obligatiilor de plata în raport de disp. art. 215 alin. 1, 2, 3, art. 257 alin. 1-4 din Legea 95/2006, art. 98, art. 109 si 120 din OG 92/2003, art. 35 din Ordinul Casei Nationale de asigurari de Sanatate – CNAS nr. 617/2007.

Prin înstiintarea înaintata recurentului (fila 20 din acelasi dosar) se indica de catre emitentul acesteia,CAS Mehedinti, faptul ca acesta nu a declarat veniturile realizate, acestea constituind baza de impunere inclusiv pentru contributia catre FNUASS, precum si faptul ca situatia veniturilor estimate si efectiv realizate de catre recurent a fost primita de la ANAF, în temeiului protocolului având ca obiect schimbul de informatii încheiat între ANAF si CNAS si modificat prin act aditional ; în baza acestui protocol, ANAF a certificat creantele restante constând în contributia catre FNUASS, ca fiind certe, lichide si exigibile .

Înstiintarea nu prezinta dovada de comunicare catre contibuabil, atasata în conditiile art. 44 din OG 92/2003 .

În temeiul deciziei de impunere mai sus mentionate, au fost emise titlul executoriu nr….2011 (fila 16 acelasi dosar) si somatia de plata nr….2011 (fila 15), de catre CAS M., ambele înscrisuri constituind acte de silita în materia creantelor bugetare, potrivit procedurii reglementate de OG 92/2003 .

Recurentul a formulat contestatia împotriva deciziei de impunere ACC 1832/2010, catre emitentul acesteia, invocând în sprijinul sustinerilor privind nelegalitatea deciziei de impunere, faptul ca prezinta calitatea de rezident pe teritoriul statului german, calitatea de asigurat al casei de asigurari de sanatate ce functioneaza pe teritoriul acestui stat, precum si existenta unei situatii de scutire de la plata contributiei FNUASS, scutire ce opereaza în temeiul Conventiei privind evitarea dublei impuneri încheiata între România si Germania .

Prin decizia nr….2011 (fila 12 dosar fond) a fost respinsa contestatia formulata, considerentele acestui act administrativ fiscal fiind grefate atât tardivitatii formularii acesteia, cât si netemeiniciei sustinerilor de nelegalitate ale recurentului, în analiza argumentelor privind existenta unei situatii de scutire la plata contributiei FNUASS, reglementata de normele Conventiei privind evitarea dublei impuneri, precum si în considerarea atributiilor si obligatiilor reglementate de actele normative în materie .

Organul de solutionare a contestatiei fiscale nu a analizat regimul juridic aplicabil contributiei FNUASS de catre cetatenii români rezidenti pe teritoriul altui stat .

Cu privire la calitatea recurentului de rezident pe teritoriul statului german, Curtea urmeaza sa retina ca, prin certificatul aflat la fila 5 din dosarul de fond se atesta dreptul de rezidenta pe teritoriul Republicii Federale Germania, acest drept fiind luat în evidenta de catre autoritatile administrative ale statului de rezidenta începând cu data de 08.03.1978 .

Examinând calitatea de rezident al statului german, instanta de fond a apreciat asupra efectelor Conventiei de evitare a dublei impuneri asupra platii impozitului pe veniturile obtinute din închirierea bunurilor imobiliare, catre statul în care se afla imobilul, apreciindu-se ca obligatia de plata catre acest stat subzista si în ceea ce priveste contributia datorata catre FNUASS .

De asemenea, cu privire la calitatea recurentului de asigurat, Curtea urmeaza sa retina continutul adeverintei eliberate în data de 15.05.2011 de catre DAK – Casa Germana de Sanatate pentru Salariati, înscris prin care se adevereste calitatea de asigurat a recurentului, începând cu 01.01.1991, cu plata contributiilor catre aceasta casa de sanatate .

Considerente în drept :

În raport de împrejurarile de fapt ale cauzei, urmeaza a fi retinute urmatoarele circumstante ce se grefeaza criticilor de aplicare gresita a legii formulate prin cererea de recurs, Curtea urmând sa retina aplicarea disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Ipoteza de scutire de la plata contributiei FNUASS

Prin Legea nr. 29 din 12 ianuarie 2002 a fost ratificata, de catre Parlamentul României, Conventia privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit si pe capital, încheiata între România si Republica Federala Germania, act conventional ce prezinta efecte asupra rezidentilor în cele doua state si reglementeaza, prin art. 1 si 6 regimul fiscal aplicabil veniturilor realizate din proprietati imobiliare, fara ca, în enumerarea continutului sarcinii fiscale sa se regaseasca o ipoteza de scutire de la plata contributiilor speciale catre fondurile bugetare .

Pe de alta parte, în conditiile în care normele juridice mai sus precizate permit statului pe teritoriul caruia sunt situate bunurile imobile sa perceapa sarcinile fiscale aferente proprietatii sau folosintei, sunt aplicabile normele de drept intern, în materie fiscala, precum si normele de procedura fiscala, fara a fi direct aplicabile normele OUG 150/2002 si ale Legii 95/2006, pentru considerentele ce succed .

Inexistenta calitatii de asigurat al casei de asigurari de sanatate ce functioneaza în România, ca urmare a dreptului de rezidenta pe teritoriul Republicii Federale Germania si în considerarea calitatii de asigurat al casei de sanatate ce functioneaza pe acel teritoriu .

În analiza acestei sustineri, omisa a fi analizata de catre organul fiscal la emiterea deciziei de impunere, precum si la solutionarea contestatiei si analizata incomplet de catre instanta de fond, Curtea urmeaza sa retina ca dreptul de rezidenta disociaza regimul juridic aplicabil impozitului pe venit, celui aplicabil contributiei la FNUASS .

Astfel impozitul pe veniturile realizate în România este guvernat de normele de drept fiscal si cu aplicarea procedurii fiscale de drept intern, astfel cum s-a retinut mai sus .

În ceea ce priveste contributia catre FNUASS, Curtea urmeaza sa retina ca, potrivit art. 4 din OUG 150/2002 (într-o exprimare similara dispozitiilor art. 211 din Legea 95/2006) calitatea de persoana asigurata revine cetatenilor români cu domiciliul în tara, precum si strainilor sau apatrizilor cu domiciliul sau resedinta stabilita în România, persoane care fac dovada platii contributiei catre FNUASS .

În aceste conditii, desi opereaza principiul participarii obligatorii la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, Curtea urmeaza sa retina ca obligatia de a participa la constituirea FNUASS este restrânsa numai la persoanele desemnate de lege în calitatea de persoane asigurate (aceasta independent de încheierea sau nu a contractului de asigurare, în conditiile în care se reglementeaza obligativitatea încheierii acestui contract).

Atât timp cât contribuabilul (desemnat în acest fel din perspectiva platitorului impozitului pe venituri din cedarea folosintei bunurilor – venituri realizate din închirieri), cumuleaza aceasta calitate cu cea de persoana asigurata, veniturile realizate constituie criteriile de stabilire a bazei de impunere pentru ambele categorii de sarcini fiscale, prezentând relevanta certificarea creantelor certe, lichide si exigibile, de catre ANAF, în realizarea schimburilor de date, pe baza protocolului încheiat între cele doua institutii publice.

În speta, nu exista cumulul calitatii de platitor al impozitului pe venituri, cu calitatea de persoana asigurata .

În acest sens, Curtea urmeaza sa retina elementele patrimoniale ale FNUASS se constituie, potrivit normelor în vigoare, prin plata contributiei suportate de catre asigurati – persoane fizice sau juridice .

În Sectiunea I , din cadrul Capitolului II al Titlului VIII al Legii 95/2006, structura a actului normativ ce reglementeaza calitatea de persoana asigurata, este reglementata calitatea de asigurat a cetateanului român, conditionata de existenta unui domiciliu în tara .

Potrivit art. 214 din acelasi act normativ, prsoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internationale cu prevederi în domeniul sanatatii beneficiaza de servicii medicale si alte prestatii acordate pe teritoriul României, în conditiile prevazute de respectivele documente internationale . Este consacrat din punct de vedere legislativ, caracterul facultativ al asigurarii de sanatate, pentru cetatenii români cu domiciliul în strainatate, care se afla temporar în tara .

Dispozitiile art. 257 din Legea 95/2006, analizat atât de catre organul de solutionare al contestatiei fiscale, cât si de catre instanta de fond, reglementeaza obligatia de plata a contributiei catre FNUASS, pentru veniturile realizate din cedarea folosintei bunurilor, prin sintagma “persoana asigurata are obligatia platii” .

În aceste conditii, pentru a opera obligatia de plata a contributiei, împreuna cu obligatia de plata a impozitului pe venit, trebuie îndeplinita calitatea de persoana asigurata .

Recurentul este rezident pe teritoriul unui stat membru, devenind astfel aplicabile dispozitiile Titlului IV TFUE, în versiunea consolidata 2010 – Libera Circulatie a Persoanelor, Serviciilor si Capitalurilor, aceste dispozitii ale art. 49 TFUE (fost 43 TCE) privind libertatea de stabilire prezentând un efect direct de aplicare în sistemul de drept intern (Cauza Reyners, C2/74 – ECR 631) ; sunt deopotriva aplicabile Directiva 2004/38/CE din 29 aprilie 2004 si Regulamentul CEE nr. 1612/68 .

Actele comunitare mai sus mentionate stabilesc, ca si valente ale dreptului de stabilire consacrat în favoarea persoanelor fizice, atât dreptul de a alege resedinta pe teritoriul unui stat membru, cât si, în cazul rezidentului permanent sau de lunga durata, dreptul de alegere a domiciliului pe teritoriul unui stat membru .

În conditiile în care recurentul beneficiaza de dreptul de resedinta de lunga durata, astfel cum rezulta din certificatul eliberat de autoritatea administrativa din acel stat si are domiciliul efectiv stabilit pe teritoriul acelui stat, îndeplinirea conditiei domiciliului, pentru cetatenii români, reglementata de art. 211 alin. 1 din Legea 95/2006, trebuie analizata tinând cont de aplicarea art. 27 alin. 1 din OUG 97/2005, republicata în 2011, potrivit careia domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declara ca are locuinta principala ; în speta recurentul a declarat ca locuieste, în mod permanent pe teritoriul statului german si a prezentat ca dovada certa si concludenta în acest sens, certificatul emis de catre autoritatea administrativa competenta din acest stat, fara ca aceasta dovada sa fie analizata pe parcursul solutionarii contestatiei administrativ fiscale, sau în cursul judecarii cauzei în prima instanta .

Având în vedere aceste considerente, Curtea constata ca instanta de fond a aplicat gresit legea, în analiza cauzelor de nelegalitate a actelor administrativ fiscale, astfel cum au fost invocate de catre recurent, fiind aplicabile dispozitiile art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., privind incidenta unui caz de modificare a sentintei supuse controlului judiciar.

Examinând aspectele de fond ale cauzei, cu aplicarea disp. art. 219 din OG 92/2003, Curtea constata ca intimata, atât la emiterea deciziei de impunere contestate, cât si la solutionarea contestatiei administrativ fiscale, a omis sa analizeze lipsa calitatii de persoana asigurata a recurentului, desi existau critici în acest sens, iar aceste critici erau relevante asupra modului de solutionare a contestatiei administrativ fiscale ; în acest sens, Curtea constata ca, în adoptarea masurii administrative de stabilire a contributiei catre fondul FNUASS si în lipsa unor informatii relevante asupra existentei dreptului de rezidenta pe teritoriul altui stat, precum si asupra stabilirii domiciliului recurentului pe teritoriul statutului de rezidenta, au fost încalcate dispozitiile art. 211 alin. 1 din Legea 95/2006 raportate la art. 214 alin. 2 si art. 257 din acelasi act normativ, precum si dispozitiile art. 4 din OUG 150/2002, cu privire la analiza îndeplinirii calitatii de „persoana asigurata” a recurentului aceasta omisiune conducând la nelegalitatea actului administrativ fiscal .

Urmeaza a fi retinuta aceeasi cauza de nelegalitate a deciziei de solutionare a contestatiei administrativ fiscale nr…./2011 .

În raport de aceste considerente si vazând si disp. art. 218 alin. 2 raportat la art. 216 alin. 2 din OG 92/2003, Curtea a admis recursul declarat, cu consecinta modificarii în întregime a sentintei atacate si admiterii contestatiei formulate de catre reclamantul N. M., urmata de anularea actelor administrativ fiscale contestate .