Legea nr. 50/1991, art. 4
Certificatul de urbanism are caracterul unui act de informare, astfel că autoritatea competentă avea obligaţia să emită acest act, în care se informeze solicitanţii cu privire la regimul juridic al terenului pe care se află amplasată construcţia, respectiv că acest teren face obiectul unor cereri de revendicare.
Decizia nr. 138/R din 30 mai 2006 – C.C.E.
Tribunalul Braşov, Secţia comercială şi de administrativ a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţii C.I.A. şi C.C.C., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Feldioara.
Instanţa de fond a reţinut că reclamanţii, în cunoştinţă de cauză, au cumpărat o construcţie edificată ilegal, situată pe terenul proprietatea comunei, într-o zonă cu destinaţie de odihnă şi agrement, asumându-şi riscurile cumpărării acestei construcţii neîntabulate şi nelegal edificată.
Chiar în ipoteza în care terenul pe care se situează construcţia nu ar fi restituit în baza legilor fondului funciar, comuna Feldioara nu poate fi obligată să încheie un contract de vânzare-cumpărare a unui teren sau de concesionare directă, fără licitaţie, neavantajoase pentru comunitatea locală, respectiv pentru proprietatea publică sau privată a comunei Feldioara, prin invocarea de reclamanţi a propriei culpe, respectiv dobândirea proprietăţii asupra unei construcţii nelegal edificată, pe un teren proprietate publică.
Astfel, în cauză este aplicabilă regula instituită de Legea nr. 554/2004, care, în art. 8 alin. (3), dispune că, în cazul contractelor administrative, principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, reclamanţii C.l.A. şi C.C.C., solicitând modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii acţiunii şi obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Recurenţii au arătat că au dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiei în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu vânzătorul T.G. Acesta, la rândul său, a dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiei neîntabulate în cartea funciară în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1666/07.06.2005 de B.N.P. T.V.
Această construcţie a fost edificată lără a deţine autorizaţie de construcţie, fapt care a determinat întocmirea procesului-verbal de contravenţie nr. 6 din 20 iulie 1999.
Recurenţii au susţinut că au efectuat demersuri pentru a intra în legalitate, întocmind pe cheltuiala lor documentaţia tehnică pentru dezmembrarea terenului pe care a fost edificată acea construcţie.
Recurenţii au mai arătat că au solicitat Primăriei Feldioara acordarea concesiunii şi emiterea certificatului de urbanism, însă acestei cereri nu i s-a dat curs.
în drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 554/2004, Legii nr. 50/1991, republicată, Legii nr. 215/2001, art. 299 şi următoarele C. proc. civ.
Curtea a apreciat că recursul este fondat.
Recurenţii au solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea intimatului Primarul Comunei Feldioara să procedeze la emiterea certificatului de urbanism privind construcţia neîntabulată în cartea funciară, situată în comuna Feldioara, str. G., nr. 1, judeţul Braşov, să plătească daune cominatorii de 1.000.000 lei pe zi de întârziere de la data introducerii acţiunii şi până la emiterea certificatului de urbanism, precum şi să plătească cheltuieli de judecată.
Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, cu modificările ulterioare, „certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscut solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în vederea autorizării”.
Analizând această definiţie, rezultă că certificatul de urbanism solicitat de recurenţi are caracterul unui act de informare, astfel că intimatul avea obligaţia să emită acest act, în care se informeze solicitanţii cu privire la regimul juridic al terenului pe care se află amplasată construcţia, respectiv că acest teren face obiectul unor cereri de revendicare.
Faţă de acest considerent, Curtea a admis recursul formulat împotriva sentinţei Tribunalului Braşov, a modificat în tot hotărârea atacată în sensul că a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Feldioara şi a obligat pârâtul să emită certificat de urbanism privind construcţia neîntabulată în cartea funciară, situată în comuna Feldioara str. G., nr. 1, judeţul Braşov.
Curtea a respins ca neîntemeiată cererea reclamanţilor privind obligarea pârâtului la plata daunelor pentru fiecare zi de întârziere de la data introducerii acţiunii şi până la eliberarea certificatului de urbanism, având în vedere dispoziţiile art. 22 şi 24 din Legea nr. 554/2004, reclamanţii având posibilitatea, în cazul în care pârâtul nu execută hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, de a promova o cerere prin care să solicite, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, aplicarea unei amenzi de 20 % din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, şi acordarea unor despăgubiri.
