Legea nr. 297/2004, art. 2 alin. (3)
Dispoziţiile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 297/2004 stabilesc o competenţă teritorială exclusivă, în sensul că orice persoană fizică sau juridică, dacă este vătămată într-un drept al său prevăzut de lege printr-un act administrativ sau refuz nejustificat al CNVM de a-i rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa în administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti.
I.C.C.J., Secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 5667 din 25 noiembrie 2005
Prin sentinţa civilă nr. 136/F/2004, Curtea de Apel Braşov a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC F.S. SA, prin reprezentant S.C., în contradictoriu cu pârâta CNVM Bucureşti şi a dispus anularea deciziei nr. 2401 din 21 mai 2004 şi a ordinului nr. 952 din 9 decembrie 2003, emise de pârâtă; de asemenea a obligat pârâta CNVM Bucureşti să plătească reclamantei, sumă de 5.039.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă timbru, timbru judiciar şi onorariu avocat).
Prin încheierea din 19 octombrie 2004, aceeaşi curte de apel a respins excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Braşov, invocată de CNVM, cu motivarea că dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 197/2004 nu sunt aplicabile în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţinând, potrivit art. 6 din Legea nr. 29/1990, Curţii de Apel Braşov.
împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a formulat recurs, CNVM, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa de fond a pronunţat-o cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 3, 6, 7, 9 şi 10 C. proc. civ.
Recursul este fondat şi a fost admis.
Examinând ccrerca, sub imperiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ.,
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat următoarele:
Ca prim motiv de recurs, CNVM invocă dispoziţiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ. Deoarece hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe.
Obiectul pricinii îl constituie anularea unor acte administrative individuale emise de CNVM.
Dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 297/2004 stabilesc o competenţă teritorială exclusivă, în sensul că orice persoană fizică sau juridică, dacă este vătămată într-un drept al său prevăzut de lege printr-un act administrativ sau refuz nejustificat al CNVM de a-i rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti.
Excepţia a fost greşit respinsă prin încheierea din 19 octombrie 2004, de Curtea de Apel Braşov, întrucât normele de procedură sunt
de imediată aplicare. In speţă, este inadmisibil ca Legea nr. 29/1990 este legea comună, legea-cadru, în timp ce Legea nr. 297/2004 este legea specială care prevede competenţa exclusivă a Curţii de Apel
Bucureşti. Prin urmare, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că este competentă să judece pricina Curtea de Apel Bucureşti, restul motivelor de recurs nemaifiind discutate în raport cu prevederile art. 304 pct. 3 C. proc. civ. Şi cu considerentele mai sus invocate.
Aşa fiind, a fost admis recursul declarat de CNVM, sentinţa atacată a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre soluţionare către instanţa competentă, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ.
