Dosar nr.
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr Completul compus din: PREŞEDINTE Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurent CASA DE ASIGURARI DE SANATATE A JUDETULUI CLUJ împotriva sentinţei civile nrpronunţată de Judecătoria Cluj
Napoca în dosar nr. privind şi pe intimat, având ca obiect contestaţie la executare.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constata lipsa părţilor.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constata faptul că intimatul a depus la dosar prin
serviciul registratură în data de 21.06.2012 întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formulat de recurenta Casa de Asigurări de Sanatate a Judetului Cluj ca fiind netemeinic şi nelegal
şi mentinerea în întregime a sentinţei instanţei de fond.
Cauza fiind în stare de judecată, instanţa o reţine în pronunţare.
INSTANŢA
Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă atacată, Judecătoria Cluj-Napoca a admis contestaţia la formulată de petentul, în contradictoriu cu intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEŢULUI CLUJ şi a anulat titlul executoriu nr. şi somaţia nr., emise de către intimată în dosarul de executare
Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătoria a reţinut în esenţă următoarele:
Prin somaţia nr., emisă de către intimată (f. 4 dos.), contestatorul a fost somat să achite suma de 6055 lei, din care suma de 3726 lei cu titlu de contribuţie FNUASS conform Legii nr. 95/2006, suma de 1782 lei cu titlu de dobânzi de întârziere şi suma de 547 lei cu titlu de penalităţi de întârziere, potrivit Titlului executoriu nr, anexat, conform actelor de la filele 32 dos.
Somaţia si titlul executoriu au fost comunicate contestatorului prin poştă, potrivit mărturisirii sale, fără dovadă de primire, iar faţă de lipsa acesteia, contestaţia la executare înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca la data de 15.11.2011, a fost considerată de către instanţă ca fiind formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 173 C. proc. fiscală.
Cât priveşte deciziile de impunere din oficiu emise de intimată în sarcina contestatorului şi
despre care aceasta susţine că stau la baza emiterii titlului executoriu si somaţiei atacate (f. 18-19 dos.), instanţa a reţinut că intimata nu a depus la dosarul cauzei dovada comunicării lor către
contestator, având în vedere că borderoul recomandatelor de la filele 20-23 din dosar nu face decât dovada expedierii, iar nu şi a receptării lor de către destinatari, pe lângă faptul că nu cuprinde indicate individual actele expediate.
Instanţa a reţinut în drept că, în conformitate cu art. 216 din Legea nr. 95/2006, in cazul
neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorărilor de întârziere in condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003. Ori, potrivit dispoziţiilor art. 45 din O.G. nr. 92/2003, in forma sa in vigoare la data emiterii actelor de executare silita, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii, iar daca acesta nu a fost comunicat potrivit art. 44, nu este opozabil contribuabilului şi nu produce nici un efect juridic. Art. 44 din OG nr. 92/2003 prevede că actul administrativ fiscal
trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat la domiciliul său fiscal, prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar, in caz de imposibilitate, in celelalte moduri
acolo enumerate.
Instanţa fondului a reţinut în cauză că actul administrativ fiscal este reprezentat de deciziile de impunere din oficiu emise de intimata, pentru care nu s-a făcut dovada că au fost comunicate contestatorului, prin posta, cu confirmare de primire, iar in subsidiar potrivit celorlalte dispoziţii legale incidente, din moment ce aceste probe nu se regăsesc in dosarul execuţional iar contestatorul contesta primirea lor. Aşa fiind, apărările contestatorului relative la inopozabilitatea titlului executoriu au fost considerate întemeiate, cata vreme acestea au la baza acte de creanta care nu au fost aduse la cunostiInta sa in mod procedural, ceea ce atrage nelegalitatea actelor de executare atacate.
In ceea ce priveşte apărările care vizează fondul titlurilor de creanţa, instanţa a reţinut ca
acestea nu pot fi analizate pe calea procedurala a contestaţiei la executare, date fiind prevederile art. 172 alin. 3 rap. la art. 205 si urm. din OG nr. 92/2003, motiv pentru care acestea au fost
înlăturate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj şi a solicitat casarea hotărârii atacate şi respingerea contestaţiei la executare în urma rejudecării acesteia.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că comunicarea actelor administrative către contestator s-a făcut prin poştă, prin scrisoare recomandată, iar, deoarece plicurile expediate nu s-
au mai întors, nu a mai folosit celelalte moduri de comunicare prevăzute de art. 44 din OG nr. 92/2003. A mai arătat că, cu toate că a depus la dosar borderourile de prezentare a trimiterilor,
instanţa de fond a considerat că aceste borderouri nu fac decât dovada expedierii, nu şi a receptării lor de către destinatari.
Recurenta a mai arătat că, pentru clarificarea situaţiei, a înaintat o adresă către Oficiul Poştal nr. 1 Cluj-Napoca şi a depus răspunsul acestuia la dosar.
La data de 21.06.2011, intimatul a depus prin serviciul Registratură al instanţei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj şi menţinerea în întregime a dispoziţiilor sentinţei civile atacate.
În susţinerea întâmpinării sale, intimatul a arătat că deciziile de impunere nu i-au fost
comunicate în mod legal de către recurentă, care îşi invocă propria culpă în susţinerea recursului, având în vedere că aceasta nu a utilizat şi celelalte moduri de comunicare prevăzute de lege, iar în răspunsul oferit de către Poşta Română, depus de către recurentă în susţinerea recursului formulat, este indicat numele unei alte persoane şi nu este indicată o adresă corectă, fiind indicat doar numele străzii şi numărul blocului, fără a fi indicat şi numărul apartamentului la care s-a făcut comunicarea.
Analizând actele şi lucrările cauzei prin prisma criticilor recurentei, Tribunalul constată că recursul este nefondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente:
Astfel cum în mod corect a reţinut prima instanţă, executării silite ce face obiectul prezentei cauze îi sunt aplicabile prevederile art. 44 din OG nr. 92/2003, în forma în vigoare la momentul derulării procedurii executării silite, potrivit cărora actul administrativ fiscal se comunică prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar în cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă prin această modalitate se va comunica fie prin remiterea acestuia de către persoanele împuternicite ale organului fiscal sau prin prezentarea contribuabilului/împuternicitului la sediul organului fiscal, dacă se asigură primirea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal, fie prin fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanta, dacă se asigura transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia. De asemenea, în cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă prin mijloacele menţionate, aceasta se realizează prin publicitate.
Ori, în raport de aceste dispoziţii legale clare, tribunalul constată că intenţia legiuitorului, prin instituirea unor modalităţi subsecvente de comunicare, a fost aceea de a se asigura comunicarea actului administrativ destinatarului, iar numai în eventualitatea în care nu se va putea realiza în mod direct această comunicare se procedează la comunicarea prin publicitate. Mai mult, în situaţia în care organul de executare comunică actele de executare silită prin poştă, acesta
trebuie să fie în măsură să poată proba cu o confirmare de primire remiterea actului către debitor, în caz contrar existând pentru acesta obligaţia de a proceda la comunicarea actului administrativ
prin celelalte modalităţi prevăzute de lege.
În cauză, tribunalul constată că recurenta nu a depus la dosarul cauzei un asemenea înscris – confirmare de primire – care să ateste comunicarea prin poştă a actelor de executare silită intimatului Mai mult, atunci când a constatat că prima comunicare, respectiv cea prin poştă, nu a fost realizată în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj nu a procedat la comunicarea către intimat a actelor de executare silită prin celelalte modalităţi prevăzute în mod expres de lege.
Prin urmare, în raport de această conduită a recurentei şi având în vedere dispoziţiile legale privitoare la comunicarea actului administrativ, tribunalul constată că în mod corect a reţinut prima instanţă că titlul executoriu nr. şi somaţia nrsunt inopozabile debitorului, ca efect al nedovedirii de către Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj a comunicării legale a acestora debitorului.
În ceea ce priveşte adresa nr. 60-61/158-159/14.03.2012 emisă de Oficiul Poştal nr. 1 Cluj-Napoca, depusă în recurs, în care se menţionează împrejurarea că ambele recomandate expediate de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj au fost înmânate destinatarului =, se constată că această adresă nu este în măsură să probeze comunicarea actelor de executare silită în cauză, neavând valoarea unei confirmări de primire în sensul legii care să exonereze organul de executare la a proceda la comunicarea actului prin celelalte mijloace legale. Mai mult, instanţa constată că numele persoanei evidenţiate în această adresă ca fiind destinatarul recomandatelor nu este acelaşi cu cel al intimatului executat silit.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C.proc.civ., constatând că motivul de recurs invocat este neîntemeiat, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj împotriva sentinţei civile nr. pronunţată de Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va menţine în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE
Respinge recursul formulat de recurentul CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEŢULUI CLUJ în contradictoriu cu intimatul împotriva sentinţei civile nr. a Judecătoriei
Cluj-Napoca, pe care o menţine în integralitate.
Prezenta decizie este irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 22.06.2012.
