Prin cererea înregistrată la Tribunalul Arad reclamanta a chemat în judecată, pe pârâtele Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale T. Serviciul B. Vamală şi Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale A solicitând anularea adeverinţei de reţinere a mărfurilor nr. 4 din 5 decembrie 2007 emisă de Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale A în baza căreia s-au reţinut un număr de 400 de cutii conţinând seturi de plăcuţe de frână marca B. şi implicit revocarea măsurii reţinerii şi anularea actului administrativ nr. 15085/66IJ din 12 ianuarie 2008 prin care s-a respins plângerea prealabilă.
întrucât instanţa a apreciat că măsura reţinerii mărfurilor este nelegală, a admis acţiunea reclamantei ca întemeiată, dispunând anularea actelor şi restituirea mărfurilor.
Trib. Arad, s. com. cont. adm. şi fisc., sentinţa civilă nr. 468 din 23 iulie 2008
Din probele administrate, respectiv dispoziţia nr. 75 din 4. decembrie 2007 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Primăriei A. Nota de constatare şi înştiinţare de plată încheiată la 27 noiembrie 2007 şi susţinerile părţilor, instanţa a constatat că în sarcina reclamantului a fost stabilită o taxă suplimentară de parcare de 30 Ici reţinându-se că în data de 27 noiembrie 2007, a parcat autoturismul proprietate personală pe B-dul (…) – (…). Iară a achita taxa de parcare stabilită prin H.C.L. nr. 249/2006.
Nota de constatare reprezintă un act administrativ fiscal care potrivit art. 43 alin. (2) C. proc. fisc., trebuie să cuprindă sub sancţiunea nulităţii elemente privitoare la denumirea organului fiscal emitent, data la care a fost emis şi data de la care îşi produce efectele, datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de acesta, obiectul actului administrativ fiscal, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, ştampila şi semnătura acestuia, termenul de contestaţie şi organul la care se depune aceasta şi menţiuni privind audierea contribuabilului.
Conform art. 46 C. proc. fisc., lipsa unor elemente esenţiale la întocmirea actului administrativ fiscal atrage nulitatea acestuia.
Din modul de întocmire a notei de constatare şi înştiinţare de plată încheiată la 27 noiembrie 2007, rezultă cu claritate lipsa numelui şi prenumelui contribuabilului, temeiurile de fapt şi de drept şi menţiunile privind audierea contribuabilului, situaţie în care această notă de constatare este nulă.
Pornind de la nulitatea actului administrativ fiscal, instanţa a constatat ca neîntemeiată dispoziţia nr. 75 din 4 decembrie 2007, pronunţată de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care a fost respinsă contestaţia depusă de reclamant, lără a fi analizate şi motivate apărările formulate de acesta.
Având în vedere că Municipiul Arad. chemat în calitate de pârât, nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu a emis niciun act administrativ atacat de reclamant, instanţa a respins acţiunea faţă de acest pârât.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004. instanţa a admis acţiunea reclamantului şi a anulat dispoziţia nr. 75 din 4 decembrie 2007 emisă de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor şi a constatat nulitatea absolută a Notei de constatare şi înştiinţare de plată seria (…) din 27 noiembrie 2007 emisă de Direcţia Tehnică – Serviciul Administrare E..
Trib. Arad, s. com., dle cont. .adm. şi fisc., sentinţa nr. 294 din 4 martie 2008
Notă: Ambele soluţii sunt, procedural, fundamental greşite:
a) astfel, în primul rând în ambele cazuri sunt anulate şi actele administrative de respingere a contestaţiilor. Or, acestea fiind „confirmări” ale unor acte deja emise care nu adaugă nici un efect juridic la aceste acte, nu au de ce să fie anulate. Sau, forţând raţionamentul, dacă admitem că aceste decizii de respingere a contestaţiilor sunt acte administrative, prin anularea lor, efectele pe care le-au produs se… inversează! Prin urmare, contestaţiile particularilor ar trebui, prin efectul anulării, să fie considerate admise şi, ca o consecinţă imediată, actele contestate – revocate! Dar atunci nu are sens dispoziţia din hotărârile analizate prin care sunt anulate şi aceste acte iniţial contestate de către particular! Căci dacă ele se consideră revocate, instanţa de administrativ nu mai are ce anula. în concluzie, cele două hotărâri cuprind, la o analiză mai atentă, dispoziţii contradictorii;
b) în plus, cea de-a doua hotărâre stabileşte şi lipsa calităţii procesuale pasive a Municipiului Arad. Or, aşa cum am arătat şi în capitolul dedicat competenţei, actele emise de organele administrative sunt actele persoanei juridice de drept public înseşi. în consecinţă, actele atacate sunt emise de Municipiul Arad, prin intermediul organelor sale administrative.
