Validarea altor mandate de consilieri judeţeni de pe lista de supleanţi, în timpul suspendării noii hotărâri de validare. Cvorum de şedinţă şi cvorum de vot. Modalitate de calcul
Consiliul judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, se constituie la nivelul fiecărui judeţ, fiind compus din consilieri judeţeni aleşi prin vot universal, direct, secret şi liber exprimat. în condiţiile legii, numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean fiind stabilit prin ordin al prefectului în funcţie de numărul locuitorilor judeţului respectiv, in cazul de faţă compunerea Consiliului judeţean Bistriţa-Năsăud fiind stabilită Ia numărul de3l consilieri judeţeni.
Aşa cum s-a reţinut, la începutul lunii aprilie 2006. un număr de 12 consilieri judeţeni au demisionat, fapt constatat prin Hotărârea nr. 24 din 4 iunie 2006. iar peste două zile. la data de 26 aprilie 2006. au fost validate de către acelaşi consiliu prin Hotărârile nr. 26. 27 şi 28 alte 12 mandate de consilieri judeţeni, aceştia depunând jurământul, considerându-se că teoretic a fost completat numărul cclor 31 de consilieri judeţeni.
Mergând mai departe, cum toate hotărârile mai sus menţionate au fost atacate în justiţie de Prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud (fapt necontestat de părţi), acestea au fost suspendate de drept potrivit dispoziţiilor art. 123 alin. (5) din României şi art. 3 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Prima instanţă a considerat că, în aceste împrejurări. Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud a rămas cu 19 consilieri judeţeni „în funcţie” şi la acest număr se raportează cvorumul de şedinţă prevăzut de art. 107 alin. (1) şi art. 110 din Legea nr. 215/2001 şi implicit cvorumul de vot prevăzut de art. 46 alin. (2) din acelaşi act normativ. Prin prezenţa a 15 consilieri din cei 19 în funcţie, la data şedinţei ordinare din 26 iulie 2006 când s-a adoptat hotărârea atacată, sunt respectate condiţiile pentru legala constituire a consiliului şi nu sunt motive de anulare a acestor hotărâri.
Concluzia primei instanţe este greşită.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 modificată şi completată privind administraţia publică locală şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal in prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni in funcţie”.
Esenţial în cauză este determinarea pe baza dispoziţiilor legale incidente, a conţinutului sintagmei „consilieri judeţeni in funcţie” şi care nu poate fi făcută fiiră a ţine seama de principiile şi regulile care asigură stabilitatea şi coerenţa funcţionării autorităţii publice locale în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în emiterea actelor administrative.
în acest sens. o primă remarcă ce se impune a fi făcută se referă la faptul că nu poate fi pus la îndoiala, în acest context, că sintagma arătată se referă la numărul consilierilor care compun consiliul judeţean ales pentru un mandat de 4 ani şi care este impus pe criterii legale şi îşi exercită mandatul de la data constituirii şi până la data declarării ca legal constituit a noului consiliu judeţean ales.
Aceasta nu înseamnă că pe parcursul exercitării mandatului consilierii judeţeni nu se pot afla în diferite situaţii care îi pun în poziţii în care nu-şi pot folosi atribuţiile datorită
incompatibilităţilor, absenţei sau chiar demisiei. însă şi aceste situaţii sunt reglementate, astfel încât funcţionarea consiliului judeţean să nu fie stânjenită, iar în situaţii extreme se poate ajunge şi la dizolvarea de drept a consiliului.
Drept urmare, atâta timp cât administraţia publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor prevăzute în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 republicată. printre care cel al legalităţii este unul important, nu se poate admite teza potrivit căreia, urmare a unor evenimente intervenite pe parcursul unui mandat de 4 ani, în care apar demisii ale unor consilieri, numărul mandatelor care compun consiliul judeţean şi care a fost stabilit pe durata mandatului încă din timpul alegerilor, să scadă de la 31 la 19 şi să se considere că şi în aceste condiţii consiliul judeţean funcţionează legal.
în al doilea rând, trebuie remarcat că. într-adevăr, atâta timp cât prefectul judeţului a atacat toate hotărârile consiliului judeţean adoptate după demisiile celor 12 consilieri, toate aceste acte administrative sunt suspendate de drept, ţinând cont de dispoziţiile art. 123 alin. (5) teza finală din Constituţie cât şi de dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Or. această situaţie conduce tot la concluzia că numărul consilierilor judeţeni aliaţi în funcţie şi care compun Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud este tot de 31 aşa după cum au fost ei validaţi iniţial şi au depus jurământul.
Revenind la dispoziţiile art. 107 alin. (I) din Legea nr. 215/2001 republicată, care condiţionează legalitatea şedinţelor consiliului judeţean de prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, se observă că, pentru valabilitatea hotărârii adoptate în şedinţa ordinară din 19 septembrie 2006, cvorumul de şedinţă legal putea fi constituit doar prin prezenţa unui număr de 16 consilieri judeţeni faţă de numărul de 31 arătat, esenţială fiind nelegalitatea constituirii organului colegial în acea şedinţă şi nu cvorumul de adoptare a hotărârilor.
Susţinerea reclamantului vizând nulitatea tuturor actelor emise de Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud ca urmare a dizolvării lui de drept, în condiţiile în care mai sunt în funcţie doar 19 consilieri, atâta timp cât ar putea funcţiona legal doar cu 20 de consilieri, faţă de dispoziţiile art. 58 lit. c) din Legea nr. 215/2001 republicată, nu poate fi avută în vedere atâta timp cât constatarea unei astfel de situaţii trebuie făcută de instanţa de administrativ care poate fi sesizată de secretarul judeţului sau de orice altă persoană interesată, în condiţiile prevederilor art. 111 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, ceea ce în cauza de faţă nu s-a produs după demisia celor 12 consilieri.
Drept urmare, faţă de motivul de nelegalitatc identificat, referitor la cvorumul de şedinţă raportat la numărul consilierilor în funcţie pentru şedinţa din data de 19 septembrie 2006 când s-au adoptat hotărârea atacată, sentinţa primei instanţe care a menţinut-o apare, la rândul ei. ca nelegală, fiind dat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel încât, faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., prezentul recurs urmează să fie admis şi casată în întregime sentinţa atacată.
Cum prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 impun rcjudecarca litigiului în fond. dacă nu sunt motive de casare cu trimitere, se va proceda în consecinţă, în sensul admiterii acţiunii reclamantului şi anularea Hotărârilor nr. 51/2006 adoptată de Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud în data de 19 septembrie 2006.
C.A. Cluj, s. com., cont. adm. şi fisc., decizia nr. 427 din 26 februarie 2007, în B.J. 2007, p. 71
Notă: Soluţia este cel puţin discutabilă. Desigur că, de lege ferenda, pentru a înlătura orice discuţie, s-ar impune ca legiuitorul să înlocuiască sintagma „majoritatea consilierilor in funcţie” cu aceea de „numărul membrilor consiliului judeţean, prevăzut de lege”. Credem însă, că de lege lata, numărul „consilierilor în funcţie” nu poate cuprinde şi numărul de locuri vacante de consilieri, ci doar pe acelea ocupate efectiv. Astfel, logica internă a textului legal ar trebui să fie următoarea: până la un număr minim de consilicri (jumătate plus unu din numărul total) consiliul poate funcţiona normal, cu un număr redus de consilieri, la care se raportează atât cvorumul de prezenţă cât şi cel de vot (aşadar un asemenea consiliu funcţionează ca unul mai mic). Sub limita minimă, el trebuie dizolvat.
