În motivarea acesteia s-au invocat disp. art.318 teza 1 c.pr.civ., în sensul că, că hotărârea pronunţată de către instanţa de recurs este rezultatul unei greşeli materiale, prin omiterea consemnării apărărilor pe care apărătorul sau le-a făcut, raportat la motivele de recurs invocate de către intimata IJP Prahova, şi la înscrisurile depuse în faţa instanţei de recurs, şi care ar fi influenţat soluţia dată în speţă.
Examinând contestaţia în anulare prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 318 teza 1 C. proc. civ., Tribunalul apreciază că se impune respingerea acesteia pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. În contestaţie se susţine că instanţa de fapt ar fi făcut greşeli de judecată efectivă şi de apreciere a materialului probator.
Prin contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 970/31.05.2010 , pronunţată de Secţia de comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Prahova, în dosarul nr. 330/20472009 , se fac doar referiri la aspecte de fapt şi de interpretare a chestiunilor de fond supuse judecăţii în recurs, deoarece soluţia de admitere a acestuia nu a fost convenabilă.
Prevederea cuprinsă la art.318 teza 1 c.pr.civ., potrivit căreia o hotărâre dată în recurs poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greşeli materiale, se referă la greşeli materiale evidente, în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
În, analizarea unei astfel de cereri trebuie să se plece de la premisa că, această cale de atac extraordinară a unei hotărâri irevocabile, respectiv contestatia in anulare speciala, prev. de art.318 c.pr.civ. este o cale de atac de retractare, ce se poate exercita in cazurile anume prevazute în acest text , având deci un câmp limitat de aplicaţie. Astfel că ele trebuie sa fie interpretate, in toate cazurile, in mod restrictiv, pentru a nu deschide in ultimă instanţă, calea unui veritabil recurs. Fiind o cale de retractare si nu de cenzura judiciara, contestaţia in anulare nu poate fi exercitata pentru alte motive decât cele strict prevăzute de lege, fiind inadmisibila repunerea in discuţie a unor probleme de fond ce au fost soluţionate de instanţa.
Contestaţia in anulare nu constituie un mijloc de reformare a unei hotărâri, chiar si greşite, date in recurs, întrucât instanţa este ţinuta sa verifice numai daca exista vreunul din motivele limitativ prevăzute de lege, ea nu poate pe această cale să examineze justeţea soluţiei pronunţate de către instanţa de recurs. În caz contrar, ar fi încălcat unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului si anume principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, ca o soluţie definitiva a oricărui litigiu nu trebuie rediscutata. Astfel, înlăturarea efectelor unei proceduri judiciare finalizate printr-o hotărâre judecătorească irevocabila, intrata în puterea lucrului judecat, pentru motive avute în vedere la soluţionarea recursului, ar conduce la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, si, în consecinţă, la încălcarea dreptului părţilor la un proces echitabil în sensul art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Ca o consecinţă a celor analizate mai sus, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile pronunţată de Secţia de comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Prahova a fost respinsă.
