Judecătoria Tg-JiuSentinţa civilă nr.5909/08.09.2008Contestaţie la împotriva unor acte de executare întocmite de o instituţie publică, acte ce nu caracter de titlu executoriu potrivit codului fiscal şi codului de procedură fiscală.Prin contestaţia la executare înregistrată la Judecătoria Tg-Jiu, reclamanta Ş.M a solicitat în contradictoriu cu pârâtele DMDDF şi DGFP anularea titlului executoriu şi a formelor de executare emise de DGFP Gorj şi anume titlul executoriu nr. 18301000009300 din 19.11.2007 şi a somaţiei de executare nr. 183010000073577 din 19.11.2007 şi a deciziei de imputare nr. 431 din 14 dec. 2006 emisă de D.M.S.F.
În motivarea cererii a arătat că a fost somată de DGFP la 19.11.2007 să achite debitul de 1500 lei menţionat în titlul executoriu emis de DGFP din data de 19.11.2007, provenind din decizia de imputare nr. 431 din 14 dec. 2006 emisă de DMSSF.Prin sentinţa civilă nr. 5909/08.09.2009, instanţa a respins excepţia tardivităţii contestaţiei la executare invocată de intimata D.M.P.S, s-a admis contestaţia la executare şi s-au anulat toate formele de executare respectiv somaţia cu nr. 183010000073577 /19.11.2007, titlul executoriu nr. 183010000089300/19.11.2007 şi decizia de imputare nr. 431/14.12.2006.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că prin sentinţa 672/19.03.2008 pronunţată de Tribunalul Gorj – secţia Administrativ şi Fiscal, sentinţă irevocabilă prin nerecurare, s-a calificat cererea petentei drept contestaţie la executare împotriva titlului executoriu nr. 18301000009300 din 19.11.2007 şi a somaţiei de executare nr. 183010000073577 din 19.11.2007, emise de DGFP, titlul de creanţă fiind reprezentat de decizia de imputare nr. 431 din 14 dec. 2006 emisă de D.M.S.F.Cu privire la excepţia tardivităţii acţiunii, s-a avut în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv contestaţie la executare, reţinându-se că petenta a contestat în termenul legal somaţia şi titlul executoriu emise de DGFP la data de 19.11.2007, astfel încât instanţa urmează să respingă excepţia tardivităţii invocate, ca neîntemeiată.Pe fondul cauzei se reţine că petenta a beneficiat de un ajutor bănesc în cuantum de 1500 lei, în baza OUG 91/2005.Petenta a formulat o cerere prin care a solicitat acest ajutor bănesc pentru instalare centrală termică individuală, cerere înregistrată cu nr. 6115/26.05.2006. Potrivit art. 5 din actul normativ amintit mai sus, a fost verificată de către intimata D.M.P.S, fiindu-i certificată veridicitatea prin ancheta socială întocmită de aceeaşi intimată. Această procedură este prevăzută şi în normele metodologice din 13 octombrie 2005 pentru aplicarea OUG 91/2005 în conformitate cu art. 12.Se emite decizia 260/05.06.2006 prin care se aprobă petentei ajutorul bănesc. La domiciliul petentei s-a instalat centrala termică, achiziţionată de la firma autorizată, însă după o perioadă de timp, tot intimata D.M.P.S. efectuează o nouă anchetă, concluziile acestei anchete constând în faptul că cererea petentei nu îndeplinea condiţiile prev. de art. 2 alin. 2 din OUG 191/2005 la data solicitării ajutorului bănesc, drept pentru care se emite decizia de imputare nr. 431/14.12.2006 prin care se impută suma de 1500 lei petentei. În cuprinsul acestei decizii se mai consemnează şi faptul că această decizie constituie titlul executoriu de la data comunicării.Instanţa reţine că OUG 91/2005 nu prevede emiterea unei astfel de decizii tocmai pentru că prin ancheta socială efectuată de intimată s-a certificat veridicitatea cererii, mai mult decât atât ancheta socială nu se efectuează decât dacă la prima vedere cererea petentei îndeplinea condiţiile prevăzute de lege.
Chiar dacă acest ajutor bănesc a fost acordat de la bugetul de stat, potrivit art. 16 din României, nimeni nu este mai presus de lege, motiv pentru care instanţa apreciază că această decizie de imputare a fost emisă în mod nelegal, cu atât mai mult cu cât la art. 3 din această decizie se prevede că aceasta constituie titlul executoriu de la data comunicării. Intimata avea o altă posibilitate la îndemână pentru a-şi recupera suma de la petentă, respectiv plângere penală, cererea fiind dată pe propria răspundere sau acţiune de îmbogăţire fără justă cauză, în pretenţii.Cum această decizie nu este prevăzută de nici un act normativ, instanţa apreciază că nu putea fi transformată în titlul executoriu de către DGFP, întrucât potrivit codului fiscal şi codului de procedură fiscală, creanţele neachitate şi transformate în titlu executoriu sunt bine stabilite şi determinate, în aceste acte normative, nefiind inclus acest titlu executoriu.În consecinţă, instanţa constată că titlul executoriu nr. 18301000009300 din 19.11.2007 şi somaţia de executare nr. 183010000073577 din 19.11.2007 sunt nelegal întocmite, întrucât suma de 1500 lei nu reprezintă o creanţă fiscală, ci un ajutor bănesc ce putea fi recuperat sub formă de despăgubiri de la petentă şi numai în baza unei hotărâri judecătoreşti investită cu titlu executoriu.Faţă de cele arătate mai sus, în baza art. 172 şi următoarele Cod procedură fiscală, (temei invocat de intimata DGFP în aceste acte de executare) instanţa a admis contestaţia la executare şi a anulat toate formele de executare întocmite.
