Decretul nr. 31/1954, art. 33 C. civ., art. 948 pct. 1, art. 949
Prezenţa unei erori materiale asupra identificării debitoarei prin omisiunea reţinerii sintagmei „Import Export” în contract şi facturi nu afectează capacitatea de folosinţă a debitorului cedat.
C.A. Alba-lulia, Secţia administrativ şi fiscal Decizia nr. 14/A din 1 iunie 2007
Constată că prin sentinţa civilă nr. 222/C/2007 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 858/85/2006 a fost respinsă acţiunea comercială formulată şi precizată ulterior de reclamanta S.C. F.P. Import Export SA împotriva pârâtelor S.C. F. S.R.L. şi S.C. L. S.R.L..
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin cesiunea de creanţă autentificată sub nr. 901/9.07.2001 de B.N.P. –
D.C.P., cedenta S.C. F. S.R.L. a cesionat cu titlu gratuit cesionarei S.C. L. S.R.L. creanţa sa în sumă de 310.943.688 lire italiene reprezentând contravaloarea facturilor nr. 525/14.02.2000 – 86.262.488 lire italiene, nr. 22/24.01.2001 – 103.487.600 lire italiene şi nr. 74/19.02.2001 -121.193.600 lire italiene, facturi ce au fost emise faţă de debitoarea S.C. F. PROC. S.A. Bucureşti.
Deşi instanţa în virtutea rolului său activ prevăzut de art. 129, 130
C. proc. civ. a pus în vedere reclamantei să depună la dosar şi factura nr. 22/2001, aceasta nu s-a conformat.
Se reţine că reclamanta deşi invocă ca şi cauză de nulitate absolută a cesiunii de creanţă faptul că la nu este înregistrată nicio societate comercială cu denumirea S.C. F.P. S.A., prin precizarea de acţiune, recunoaşte existenţa raporturilor sale comerciale cu pârâta S.C. F.
S.R.L., ceea ce conduce la concluzia că ne aflăm în prezenţa unei erori materiale asupra identificării debitoarei, care în realitate este S.C. F.P. Import Export S.A. Această eroare materială nu este de natură să afecteze capacitatea de folosinţă a societăţii reclamante, ca şi element constitutiv al capacităţii civile a persoanei juridice aşa cum stabileşte art. 33 din Decretul nr. 31/1954. Reclamanta recunoaşte existenţa raporturilor sale juridice, contestând însă calitatea produselor.
Faţă de această stare de fapt, instanţa în temeiul art. 948 pct. 1 raportat la art. 949 C. civ. şi în aplicarea art. 33 din Decretul nr. 31/1954, urmează să respingă acţiunea formulată pentru următoarele argumente.
Cesiunea de creanţă îmbracă forma unei convenţii prin care un creditor transcrie o creanţă a sa unei alte persoane. Validitatea cesiunii nu este condiţionată de consimţământul debitorului cedat, care este un terţ faţă de convenţia între cedent şi cesionar.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta S.C. F.P. Import Export SA solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată aşa cum a fost precizată.
în dezvoltarea motivelor de apel se susţine că instanţa a apreciat în mod greşit faptul că lipsa capacităţii civile a debitorului cedat nu are nicio relevanţă asupra nulităţii contractului de cesiune de creanţă şi nu a analizat toate motivele de nulitate invocate.
Mai arată că susţinerea instanţei în sensul că este o simplă eroare materială nu este întemeiată, întrucât S.C. F.P. SA şi nu S.C. F.P. Import Export SA figurează în cuprinsul contractului de cesiune de creanţă şi pe facturile fiscale.
Apelanta precizează că dacă aceasta ar fi debitorul cedat, ar exista şi alte motive de nulitate ale contractului de cesiune, marfa nefiind corespunzătoare calitativ a fost refuzată, iar S.C. F S.R.L. a fost de acord cu o reducere de preţ.
în drept se invocă art. 282 şi urm. C. proc. civ.
Pârâta S.C. L S.R.L. a solicitat prin întâmpinare respingerea apelului ca nefondat.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate de reclamantă raportat la probele dosarului, C.A. a reţinut următoarele:
Critica reclamantei referitoare la greşita apreciere de către tribunal a lipsei de capacitate de folosinţă a debitorului cedat este nefondată, întrucât omisiunea cuvintelor Import Export din cadrul denumirii debitoarei reprezintă doar o eroare materială, o omisiune vădită, care nu este de natură să afecteze capacitatea de folosinţă a reclamantei.
Validitatea cesiunii nu este condiţionată de consimţământul debitorului cedat, iar reclamanta nu contestă existenţa raporturilor comerciale cu pârâta S.C. F S.R.L., aspectele referitoare la calitatea mărfii livrate nefacând obiectul prezentului litigiu.
Raportat la aceste considerente, C.A. constată că sentinţa atacată este legală şi temeinică, la adăpost de criticile formulate de reclamantă, urmând ca în baza art. 296 C. proc. civ., să fie respins ca nefondat apelul declarat de S.C. F.P. Import Export SA.
