Desfiinţarea unui contract sinalagmatic prin rezoluţiune sau reziliere trebuie să fie hotărâtă de instanţa de judecată,în lipsa unui pact comisoriu expres.
Secţia comercială şi administrative – Decizia nr.14/9 ianuarie 2006
Prin acţiunea înregistrată sub dosar nr.4843/2005 al Tribunalului Alba,reclamantul B. I. a chemat în judecată pe pârâţii CONSILIUL LOCAL şi PRIMARUL COMUNEI ,solicitând să se dispună anularea Hotărârii nr.44/2004 adoptată de pârâtul Consiliul local. A arătat,în esenţă,că are încheiat un contract de închiriere cu Primăria şi în mod nelegal acesta a fost reziliat.
Prin sentinţa civilă nr.320/CA/2005 a fost admisă în parte acţiunea şi s-a dispus anularea HCL nr.44/2004,fiind totodată respinsă acţiunea formulată împotriva Primarului comunei,ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că hotărârea atacată este nelegală întrucât Consiliul local nu a fost parte în contract pentru a avea dreptul să-l rezilieze,iar rezilierea se putea hotărî numai de către o instanţă de judecată.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Consiliul local al comunei, aducându-i critici de nelegalitate şi solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acţiunii introductive.
În dezvoltarea motivelor de recurs,a susţinut că instanţa a greşit atunci când a reţinut că rezilierea contractului poate interveni numai pe baza acordului ambelor părţi,când de fapt art.13 prevede posibilitatea rezilierii pe cale unilaterală,în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a chiriei de către chiriaş.
O altă critică vizează calitatea pe care o are Consiliul local de a adopta o hotărâre de reziliere a contractului,recurentul arătând că o astfel de calitate există,pentru că imobilul închiriat face parte din domeniul public al comunei, iar potrivit art.38 lit.f din Legea nr.215/2001 consiliul local este acela care administrează domeniul public şi privat al comunei,putând hotărî închirierea bunurilor astfel administrate.
Recursul este nefondat.
Prin Hotărârea nr.44/2004 a Consiliului local s-a aprobat rezilierea contractului de închiriere nr.4/1999,pentru imobilul din localitatea X,pentru neplata chiriei de către chiriaşul B. I.
Într-adevăr,art.13 din contractul încheiat la 01.07.1999 între Primăria şi B. I. prevede posibilitatea rezilierii unilaterale,din iniţiativa proprietarului,dar acesta „poate cere rezilierea contractului de închiriere şi evacuarea chiriaşului în condiţiile stabilite de lege”.
Ori,aşa cum corect a reţinut prima instanţă,rezilierea nu se poate hotărî de Consiliul local cu încălcarea principiului relativităţii efectelor contractului (art.973 Cod civil) şi cu ignorarea prevederilor art.1020,1021 conform cărora desfiinţarea unui contract sinalagmatic prin rezoluţiune sau reziliere trebuie să fie hotărâtă de instanţa de judecată,în lipsa unui pact comisoriu expres.
În concluzie,reţinând că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă cu respectarea dispoziţiilor incidente în materie şi în conformitate cu clauzele contractului dintre părţi,în baza art.312 Cod pr.civilă Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de pârât.
