Contravenţie la legislaţia privind protecţia consumatorului. Organizarea comisariatelor aparţinând Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorilor. Competenţa comisariatelor judeţene


Legea nr. 363/2007, art. 15

Faptul că şi comisariatele judeţene – care, spre deosebire de cele regionale, nu au personalitate juridică – sunt competente a aplica sancţiunea contravenţională a amenzii prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 363/2007 (temeiul sancţionării în cauză) rezultă din argumentul interpretării per a contrario a prevederilor alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi art. 15, care restricţionează capacitatea de aplicare doar pentru anumite categorii de persoane exclusiv în privinţa sancţiunii complementare a suspendării activităţii până la încetarea practicii comerciale incorecte.

Trib. Bistriţa-Năsăud, dec. civ. nr. 287/R din 24 septembrie 2010,

nepublicată

Prin sentinţa civilă nr. 828 din 12 februarie 2010, pronunţată de Judecătoria Bistriţa, s-a respins ca nefondată plângerea contravenţională formulată de petenta UPC România SRL împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. 0270846 din 31 iulie 2009 în contradictoriu cu intimatele Comisariatul Regional Pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, respectiv Comisariatul Regional Pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, Comisariatul Judeţean Pentru Protecţia Consumatorilor Bistriţa-Năsăud şi, pe cale de consecinţă, s-a respins ca neîntemeiată cererea petentei de anulare în totalitate a procesului-verbal atacat, s-a respins ca neîntemeiată cererca petentei de reducere a cuantumului amenzii aplicate prin procesul-verbal atacat şi s-a menţinut ca temeinic şi legal procesul-verbal atacat.

împotriva acestei hotărâri a formulat recurs petentul. Tribunalul, examinând hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, a constatat că aceasta este temeinică şi legală, nefiind dat niciun motiv de casare sau modificare. Astfel, neîntemeiat susţine recurenta prin cea de-a doua critică formulată că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra capacităţii C.J.P.C. Bistriţa de a aplica sancţiuni contravenţionale, dimpotrivă, aceasta a înlăturat ca neîntemeiată susţinerea petentei, motivând că prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Cluj au fost împuterniciţi funcţionarii din cadrul

comisariatelor judeţene a controla şi constata faptele de natură contravenţională prevăzute de legislaţia în materie. Relevante pentru argumentarea temeiniciei soluţiei adoptate în acest sens de către instanţa de fond sunt prevederile art. 15 din Legea nr. 363/2007, care în alin. (3) prevede: „Contravenţiile prevăzute de prezenta lege se constată la sesizarea consumatorilor, a asociaţiilor care, potrivit legii, au un interes legitim ori din oficiu, de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor”. Mai mult, faptul că şi comisariatele judeţene – care, spre deosebire de cele regionale, nu au personalitate juridică – sunt competente a aplica sancţiunea contravenţională a amenzii prevăzute de art. 15 alin. (2) (temeiul sancţionării în prezenta cauză) rezultă din argumentul interpretării per a contrario a prevederilor alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi art. 15, care restricţionează capacitatea de aplicarea doar pentru anumite categorii de persoane exclusiv în privinţa sancţiunii complementare a suspendării activităţii până la încetarea practicii comerciale incorecte. Astfel, alin. (4) prevede: „Odată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, agentul constatator poate propune ca sancţiune complementară suspendarea activităţii până la încetarea practicii comerciale incorecte”, iar alin. (5): „Sancţiunea complementară propusă pentru a fi aplicată potrivit alin. (4) se dispune prin ordin emis de conducătorul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau prin decizic emisă de conducătorii unităţilor cu personalitate juridică din subordinea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 12 alin. (3) şi (4)”.

Aşadar, tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta UPC România SRL, în cauză nefiind incidente alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate şi din oficiu de instanţă, conform art. 3041 C. proc. civ., de natură a afecta valabilitatea sentinţei recurate.