Decizia Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii prin care se reglementează aspecte organizatorice interne, emise în considerarea calităţii sale de angajator.


Natură juridică: act de dreptul muncii

A.N.R.C. este. potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 79/2002, „organ al administraţiei publice centrale de specialitate în domeniu! comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale” şi în accastă calitate emite acte administrative.

însă nu toate actele emise de A.N.R.C. se încadrează în categoria actelor administrative. având în vedere că prin act administrativ sc înţelege aicea formă juridică principală a activităţii organelor administraţiei publice, care constă într-o manifestare unilaterală şi expresivă de voinţă de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii. în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti”.

Actele administrative au un regim juridic special, fiind supuse. în ceea ce priveşte controlul legalităţii, dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, potrivit căreia actul administrativ este „actul unilateral sau cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică. în vederea executării şi a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice”.

actele administrative ale A.N.R.C. derogă de la dreptul comun în materie, reprezentat de Legea contenciosului administrativ, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (7) din O.U.G. nr. 79/2002. ,deciziile, inclusiv cele adoptate in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din ordonanţa privind accesul pot fi atacate in administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, in termen de 30 de zile de la publicare sau de la comunicare, după caz, fără parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de Legea contenciosului administrativ”.

Rezultă că acest text se referă la deciziile preşedintelui A.N.R.C., ca acte de drept administrativ, întrucât doar acestea pot fi atacate în contencios administrativ.

întrucât actele a căror anulare se solicită (preavizul-adrcsă nr. 4648 din 23 iunie 2003, decizia preşedintelui A.N.R.C. nr. 270/2003 şi decizia preşedintelui A.N.R.C. nr. 809/2003) sunt acte emise de A.N.R.C. în considerarea exclusivă a calităţii sale de angajator, potrivit capacităţii sale de dreptul muncii, reglementând aspectcle organizatorice interne, iar nu în exercitarea atribuţiilor A.N.R.C. de putere publică şi în virtutea capacităţii sale de drept administrativ.

Astfel, aceste acte, nefiind acte administrative, nu pot fi atacate în contenciosul administrativ, în condiţiile art. 38 alin. (7) din O.U.G. nr. 79/2002.

în cazul în speţă, preşedintele A.N.R.C., în virtutea atribuţiilor sale, a dispus reorganizarea internă în vederea eficientizării activităţii A.N.R.C. şi. pe calc de consecinţă, încetarea contractului de muncă al reclamantei.

în consecinţă, actele emise în acest sens constituie o activitate proprie raporturilor de muncă şi sunt supuse legislaţiei muncii, inclusiv în ce priveşte competenţa de soluţionare a litigiilor.

Aşa fiind, s-a stabilit competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Bucureşti, Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ.

I.C.C.J.,    s. cont. adm. şi tise., decizia nr. 3086 din 26 septembrie 2006, în Jurisprudenţă s. cont. adm. şi fisc., 2006, sem. II, p. 324