Reclamanţii au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să reactualizeze compensaţiile băneşti stabilite prin emiterea deciziei nr. 751 din 20 decembrie 2007 de validare a Hotărârii nr. 589 din 26 iunie 2003 a Comisiei Judeţene T. pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. la data plăţii şi să achite reclamanţilor aceste compensaţii actualizate.
în hotărârea nr. 589 din 26 iunie 2003 a Comisiei Judeţene T, a fost recunoscut dreptul la compensaţii reclamanţilor în sumă totală de 609.7l4.77l Ici. iar după patru ani de zile prin emiterea Deciziei nr. 751 din 20 decembrie 2007 a fost validată hotărârea la nivelul aceleiaşi sume, însă. pârâta Cancelaria Primului Ministru – Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu a efectuat procedura de validare a hotărârii comisiei locale în raport de dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 9/1998, respectiv Departamentul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Cancelariei Primului Ministru care are ca atribuţii – conform art. 4 litera g) din H.G. nr. 1643 din 7 octombrie 2004 aceea de a , propune reactualizarea despăgubirilor (…) la dala emiterii ordinului de validare”.
Din acest temei legal rezultă câ însuşi legiuitorul a considerat că se impune o reparaţie echitabilă. în sensul stabilirii sumei ca şi despăgubire şi apoi reactualizarea sa între data stabilirii sumei şi data emiterii ordinului de validare, pârâta având obligaţia să se pronunţe asupra hotărârii Comisiei Judeţene T de aplicare a Legii nr. 9/1998, respectiv să valideze suma propusă ca despăgubiri în 60 de zile şi să o reactualizeze.
De asemenea, prima instanţă a arătat că interpretarea literală şi sistematică a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 conduce la concluzia că legiuitorul a făcut în mod cert distincţie între „stabilirea” şi „validarea” compensaţiilor. Momentul în raport cu care se determină obligaţia de actualizare. în funcţie de data plăţii, fiind cel al stabilirii lor de către Comisia Judeţeană. Având în vedere respectarea principiului acordării compensaţiilor la nivelul acoperirii integrale a pagubei suferite de cei îndreptăţiţi, cât şi a evitării prejudicierii unor persoane ca urmare a neîndcplinirii în termenul legal a obligaţiilor ce cad în sarcina organismelor abilitate să pună în aplicare dispoziţiile Legii nr. 9/1998, neputându-se pune în sarcina reclamanţilor riscul erodării sumelor stabilite de comisie prin trecerea timpului ca unnare a ncvalidării hotărârilor în termenul reglementat de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 9/1998.
Pentru aceasta, suma de 609.714,771 lei stabilită de către Comisia Judeţeană ca reprezentând valoarea compensaţiilor la data de 26 iunie 2003. nu mai avea aceeaşi valoare la data validării 20 decembrie 2007 şi nici la data viitoare a plăţii, din cauza inflaţiei, factor care nu se poate imputa părţilor, însă, lipsa de diligenţă a recurentei este evidentă.
Reclamanţii sunt îndreptăţiţi, atâta vreme cât hotărârea comisiei judeţene T a fost menţinută la suma stabilită să primească aceeaşi valoare economică a compensaţiilor stabilite, cu alte cuvintc, aceeaşi valoare a despăgubirilor aşa cum a fost determinată şi nu diminuată urmare procesului inflaţionist, la data încasării sumei.
Motivele invocate de pârâtă nu pot fi reţinute şi nici nu sunt de natură să ducă la modificarea ori la casarea sentinţei.
Curtea nu poate aprecia ca pertinentă susţinerea că sumele au devenit certe, lichide şi exigibile la data emiterii ordinului de validare nu poate fi reţinută întrucât, pe de o parte, nu are fundamentare în dispoziţiile legale, iar pe de altă parte, întrucât dreptul la compensaţie stabilit de Comisia Judeţeană T este sub condiţic rczolutorie, respectiv depinde de validarea acestora, însă în momentul în care au fost validate şi deci condiţia cade, dreptul la compensaţii se consolidează cu efect retroactiv de la data stabilirii astfel încât beneficiarul are dreptul la data plăţii la aceeaşi valoare economică cu cea din momentul stabilirii ca urmare a evaluării.
Ca urmare, acţiunea a fost admisă în mod legal.
C.A. Timişoara, s. cont. adm. şi fisc., decizia nr. 1226 din 13 noiembrie 2008
