Efectul compensatoriu al daunelor morale. Daune morale acordate în baza Legii nr.544 2001 privind accesul liber la informaţiile de interes public.- art. 22 (2) din Legea nr.544 2001;- art. 15 (1) din Legea nr.544 2001.Potrivit art. 22(2) din Legea nr.544 2001, instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi sau patrimoniale.Potrivit art. 15 (1) din Legea nr.544 2001, accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public este garantat.Prin decizia nr.792 10.05.2010 Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondate, ambele recursuri formulate de reclamanta S.C. A. – I.S.R.L. şi pârâtul CONSILIUL JUDEŢEAN D., împotriva sentinţei nr.133 din data de 4 februarie 2010, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa.Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
În privinţa motivului de recurs potrivit căruia cuantumul de 500 lei daune morale acordat este mic, Curtea constată că în mod corect instanţa de fond a evaluat paguba morală suferită, având în vedere efectul compensatoriu al acestor daune, precum şi împrejurarea că acestea nu pot constitui amenzi excesive pentru persoanele obligate şi nici venituri nejustificate pentru cele prejudiciate.
Prima instanţă a apreciat consecinţele suferite de reclamantă, ca reprezentant al mass-media locale, compensându-le prin acordarea daunelor în această sumă, cuantumul lor fiind respectat strict la neîndeplinirea la timp a obligaţiei principale dedusă judecăţii.
Referitor la motivul de recurs formulat de pârât, privind acordarea nejustificată de daune morale, Curtea constată că nu este întemeiat, întrucât în mod corect s-a apreciat de instanţa de fond că societatea reclamantă a suferit un prejudiciu moral prin necomunicarea informaţiilor de interes public, în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr.544 2001, cuantificarea acestui prejudiciu la 500 lei, oferind o compensaţie echitabilă societăţii de presă în raport de consecinţele suferite şi de calitatea de reprezentat al mass-mediei locale.
Nici motivul de recurs potrivit căruia reclamanta nu se regăseşte în enumerarea prevăzută de art. 2 alin. 1 lit. s din legea contenciosului administrativ şi nu face dovada vătămării vreunui drept subiectiv sau interes legitim privat al său, nu este întemeiat, întrucât acţiunea cu care a fost investită instanţa de fond este întemeiată pe dispoziţiile speciale a Legii 544 2001, acest act normativ garantând accesul liber la informaţiile de interes public, inclusiv pentru mijloacele de informare în masă conform art. 15 din lege, secţiunea a 2-a din actul normativ cuprinzând dispoziţii speciale pentru mijloacele de informare în masă, cum este şi SC A.- I.SRL Târgovişte, nefiind necesar a se face dovada vreunui drept subiectiv sau interes legitim al reclamantei.
De asemenea, nu este fondat nici motivul de recurs potrivit căruia daunele morale pot fi acordate numai într-un subiectiv şi nu într-un contencios obiectiv, întrucât acordarea de daune morale este prevăzută de art. 22 alin.2 din Legea 544 2001, acest text de lege nefăcând distincţia între persoanele ce sesizează instanţa de judecată, întrucât se consideră vătămate în drepturile lor prevăzute în acest act normativ special. În secţiunea a 2-a din lege sunt reglementate expres drepturile mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public, iar societăţile ce îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu nu sunt exceptate de la acordarea de daune morale, distincţia dintre un contencios subiectiv şi unul obiectiv, neavând nicio relevanţă în condiţiile în care sunt îndeplinite şi probate cerinţele răspunderii civile delictuale.
