Legea nr. 554/2004, art. 1 alin. (2)
Se justifică respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, printr-o încheiere rămasă irevocabilă prin decizia instanţei de recurs, prin care se reţine că dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 ar fi lipsite de eficienţă juridică în ceea ce priveşte valorificarea dreptului ori interesului legitim al persoanelor vătămate printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, de vreme ce această terţă persoană nu are cunoştinţă despre data emiterii actului şi despre posibilitatea de a efectua procedura prealabilă, îngrădind acesteia dreptul la un proces echitabil.
C.A. Bucureşti, s. a Vlll-a cont. adm. şi fisc., decizia nr. 1621 din 18 iunie 2010, nepublicată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 12 octombrie 2007 sub nr. (…), reclamanta Asociaţia de din Bucureşti, str. V., Sector 3, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Sectorului 3 Bucureşti, SC M.l.P. SRL şi D.L.C. a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006, a actelor de autorizare nr. 1024/2005 şi nr. 1021/2006 emise de Primăria Sectorului 3 Bucureşti şi a tuturor documentelor care au stat la baza emiterii acestora, obligarea în solidar a pârâtelor S.C. M.I. Plus S.R.L. şi D.L.C. la repararea stricăciunilor pe care le-au pricinuit imobilului din str. V., obligarea în solidar a tuturor pârâţilor la plata sumei de 500.000 lei, reprezentând despăgubiri materiale ca urmare a obţinerii şi punerii în aplicare a autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006, în lipsa documentaţiei necesare în ceea ce priveşte siguranţa imobilului învecinat, precum şi ca urmare a neconformării măsurilor dispuse prin procesul-verbal nr. 88 din 13 iunie 2007 emis de Inspectoratul de Stat în Construcţii. Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta a solicitat şi suspendarea executării autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
In motivare, reclamanta a arătat că imobilul situat în str. V., compus din S+P+6 etaje, a fost expertizat tehnic în anul 1994, iar prin nota tehnică justificativă întocmită de expertul tehnic atestat a fost încadrat în clasa I de risc seismic. în condiţiile în care starea imobilului reprezintă un pericol public, acesta a fost inclus în programul acţiunilor privind proiectarca şi execuţia lucrărilor de consolidare. Reclamanta apreciază că lucrările începute de către pârâte în baza actclor de autorizare sunt de natură a afecta imobilul din str. V., existând pericolul de prăbuşire a acestuia.
Reclamanta a mai învederat că nu există acordul Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru cuplare la calcan şi nici acordul vecinilor, care, pentru construcţiile noi amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata vecinătate, trebuie exprimat în formă autentică. De asemenea, nu a fost efectuată o expertiză şi asupra stării construcţiei din str. V., pentru a stabili măsurile de siguranţă pentru fundaţii şi structură, iar proiectul PAC nu cuprinde, conform dispoziţiilor Normativului 120-06 privind cerinţele de proiecte şi execuţie a excava-ţiilor adânci în zone urbane, nici lucrările necesare pentru efectuarea de sprijiniri interioare în subsolul imobilului reclamantei, montarea de plăci de urmărire a fisurilor şi luarea oricăror măsuri necesare pentru protejarea clădirii în formă actuală.
Pârâta Primăria Sectorului 3 a formulat în cauză întâmpinare, invocând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta SC M.I.P. SRL a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii faţă de depăşirea termenului de 6 luni pentru formularea reclamaţiei administrative prealabile, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de suspendare şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Pârâta D.L.C. a invocat prin întâmpinare excepţia prematurităţii acţiunii faţă de lipsa îndeplinirii procedurii prealabile şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune faţă de prevederile art. 7 alin. (7) din
Legea nr. 554/2004. In raport de motivele invocate în susţinerea excepţiei prematurităţii, instanţa a constatat că, în realitate, pârâta a înţeles să invoce cxcepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile, în condiţiile stabilite de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Prin încheierea de şedinţă din 14 decembrie 2007, instanţa a respins ca neîntemeiate excepţiile invocate de pârâte şi a admis cererea de suspendare a executării autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23
octombrie 2006, pentru argumentele prezentate pe larg în conside-
rentele încheierii. împotriva acestei încheieri de şedinţă au formulat recurs pârâtele SC M.I.P. SRL şi D.L.C., iar prin decizia civilă nr. 1494 din 5 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII I-a administrativ şi fiscal, cererile de recurs au fost respinse ca nefondate.
La termenul de judecată din 25 ianuarie 2008, reclamanta a depus o cerere de renunţare la judecata capătului doi de cerere al acţiunii deduse judecăţii şi prin încheierea de şedinţă de la termenul respectiv, instanţa a luat act de renunţarea reclamantei la această cerere, având ca obiect obligarea în solidar a pârâtelor SC M.I.P. SRL şi D.L.C. la repararea stricăciunilor pe care le-au pricinuit imobilului din Str. V. La acelaşi termen de judecată, pârâta S.C. M.I.P. SRL a invocat excepţia inadmisibilităţii faţă de capetele 1, 2 şi 3 ale cererii de chemare în judecată, pentru nerespectarea termenului de formulare a plângerii prealabile. Cu privire la această excepţie, instanţa a constatat că motivele invocate în susţinere sunt aceleaşi cu cele menţionate de pârâtă prin întâmpinare şi în şedinţa publică din 14 decembrie 2007 şi au fost avute în vedere la pronunţarea soluţiei de respingere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtă prin întâmpinarea formulată în cauză.
Prin încheierea de şedinţă din 8 februarie 2008, instanţa a luat act de precizările depuse de reclamantă la dosar, în sensul că a solicitat prin capătul 1 de cerere, anularea autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006, a certificatului de urbanism nr. 540 din 14 martie 2006, a proiectului PAC, a memoriului tehnic de structură din 18 august 2006 şi a avizului de urbanism nr. D/V/32 din 30 martie 2006 şi înţelege să nu mai solicite anularea actelor de autorizare nr. 1024/2005 şi nr. 1021/2006. Cu privire la capătul 3 al cererii de chemare în judecată, reclamanta a precizat că suma de 500.000 lei reprezintă contravaloarea despăgubirilor materiale şi morale, urmare a costurilor muncii depuse de către membrii asociaţiei de proprietari pentru efectuarea de memorii, reprezentarea intereselor acestora în toate fazele litigiului, cât şi pentru disconfortul creat membrilor asociaţiei prin autorizarea lucrărilor de construire a imobilului din Str. V. fără luarea unor măsuri de protecţie a imobilului în care locuiesc.
Pârâta SC M.I.P. SRL a depus întâmpinare faţă de cererea pre-cizatoare a reclamantei, invocând excepţia tardivităţii formulării acestei cereri în raport de art. 132 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii cu privire la anularea proiectului PAC şi a
memoriului tehnic de structură din 18 august 2006, faţă de prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 şi excepţia inadmisibilităţii cererii preci-zatoare, faţă de lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Asupra excepţiilor invocate de pârâta SC M.I.P. SRL, instanţa s-a pronunţat prin încheierea de şedinţă din 7 martie 2008, în sensul respingerii excepţiei tardivităţii cererii precizatoare, a admiterii excepţiei inadmisibilităţii cererii având ca obiect anularea certificatului de urbanism, a avizului de urbanism, a proiectului PAC şi a memoriului tehnic de structură, respingând aceste capete de cerere ca inadmisibile. Instanţa a constatat că excepţia inadmisibilităţii se impune a fi admisă şi în raport de cererea reclamantei de anulare a certificatului de urbanism şi a avizului de urbanism, cu motivarea că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
La termenul de judecată din 10 octombrie 2008 a fost pusă în discuţia părţilor şi a fost admisă excepţia de conexitate şi s-a dispus conexarea la cauză a dosarului privind pe reclamantele M.M. şi R.G. şi pe aceiaşi pârâţi, Primăria Sectorului 3 Bucureşti, SC M.I.P. SRL şi
D.L.C., având ca obiect anularea autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006, obligarea pârâţilor la luarea măsurilor tehnice care se impun pentru prevenirea deteriorării imobilului din Str. V. şi consolidarea acestuia în măsura în care a fost afectat de lucrările de construire desfăşurate la ansamblul imobiliar, suspendarea executării autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006 cu aceeaşi motivare în fapt şi în drept, reclamantele justificându-şi interesul şi dreptul de a acţiona prin aceea că sunt locatari ai unor apartamente situate în imobilul din V. şi în acelaşi timp, membri ai asociaţiei de proprietari situate la aceeaşi adresă.
In cauza ce face obiectul dosarului înregistrat sub nr. 36237/3/2007, pârâta Primăria Sectorului 3 a formulat întâmpinare, invocând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 17 decembrie 2007, pârâta SC M.I.P. SRL a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor M.M. şi R.G. De asemenea, în aceeaşi cauză, pârâta D.L.C. a invocat prin întâmpinare excepţia prematurităţii acţiunii, faţă de lipsa îndeplinirii procedurii prealabile şi excepţia prescrip
ţiei dreptului la acţiune, faţă de prevederile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004.
Prin încheierea pronunţată la data de 19 noiembrie 2007, instanţa a respins cererea de suspendare a executării autorizaţiei de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006.
împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamantele M.M. şi R.G., respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 904 din 31 martie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII I-a contencios administrativ şi fiscal. Prin aceeaşi decizie, Curtea a respins ca nefondate şi excepţiile inadmisibilităţii acţiunii faţă de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, lipsa calităţii procesuale active a reclamantelor M.M. şi R.G. şi lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, excepţii invocate de intimata-pârâtă SC M.I.P. SRL prin întâmpinarea depusă în faza procesuală a recursului. Ulterior conexării acestei cauze la dosarul nr. (…), la termenul de judecată din 10 octombrie 2008, instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţia prescrierii dreptului la acţiune, invocată de pârâta D.L.C., atât în cauza ce face obiectul dosarului nr. (…), cât şi prin întâmpinarea formulată în dosarul nr. (…). Faţă de precizările formulate de pârâtă în şedinţa de judecată, instanţa a luat act că aceasta înţelege să invoce excepţia prescrierii dreptului de a formula plângere prealabilă şi prin încheierea de şedinţă din 10 octombrie 2008 a respins excepţia invocată, pentru motivele prezentate în considerentele
încheierii de şedinţă. In urma decesului reclamantei M.M. intervenit pe parcursul judecării procesului, s-a dispus introducerea în cauză a moştenitorului defunctei, M.A.
Prin sentinţa nr. 3814 din 22 decembrie 2009, Tribunalul Bucureşti, Secţia a IX-a, a respins excepţiile lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi a lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Sector 3 Bucureşti, invocate de această pârâtă. Au fost respinse excepţia inadmisibilităţii acţiunii, formulată de reclamantele M.M. şi R.G. şi invocată de SC M.I.P. SRL, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor M.M. şi R.G. şi excepţia prematurităţii acţiunii. A fost admisă în parte acţiunea reclamantelor Asociaţia de proprietari din Str. V., Bucureşti, R.G., M.A. şi a fost anulată autorizaţia de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006, emisă de Primăria Sector 3. De asemenea, a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la despăgubiri în sumă de 500.000 lei, ca neîntemeiat, precum şi capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la luarea măsurilor tehnice pentru prevenirea deteriorării imobilului ca neîntemeiat.
In esenţă, în motivarea sentinţei se arată că autorizaţia de construire a fost emisă solicitanţilor în baza unei documentaţii incomplete, ce nu cuprindea toate elementele prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991. S-a mai reţinut că în cuprinsul certificatului de urbanism nu a fost prevăzut regimul tehnic al imobilului şi nu s-a solicitat, conform dispoziţiilor legale menţionate, elaborarea unei documentaţii de urbanism prin care să se justifice şi să se demonstreze posibilitatea intervenţiei urbanistice solicitate. Toţi indicatorii urbanistici admişi prin Planul Urbanistic de Detaliu depăşesc limitele maxime admise prin Planul Urbanistic General.
împotriva sentinţei, în termen legal au formulat recurs pârâtele Primăria Sector 3 Bucureşti, SC M.I.P. SRL, D.L.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
In dezvoltarea materialului de recurs, pârâta D.L.C. arată următoarele: acţiunea formulată de reclamantul M.A. este inadmisibilă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004; plângerea prealabilă formulată de reclamanta Asociaţia de proprietari str. V. este prescrisă, fiind formulată la mai mult de 6 luni de la data emiterii actului administrativ atacat, respectiv 23 octombrie 2006; instanţa de fond a considerat în mod nejustificat că autorizaţia de construire a fost emisă în baza unei documentaţii incomplete, ce nu cuprinde toate elementele prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, republicată, întrucât în certificatul de urbanism au fost precizate toate avizele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construire. Nu există nicio nelegalitate care să producă nulitatea actului administrativ, nu există prejudicii, nu există vătămare, astfel că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal.
In recursul formulat, Primăria Sector 3 Bucureşti critică sentinţa instanţei de fond, arătând că hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii (art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.), întrucât certificatul de urbanism, autorizaţia de construire şi Planul Urbanistic de Detaliu în vederea edificării construcţiei din str. V. au fost emise cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Planul Urbanistic de Detaliu a stabilit coordonatele tehnice privind derogările de la aliniamente, retrageri, POT, CUT şi H. max., aşa cum se menţionase prin certificatul de urbanism, cu respectarea dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 350/2001.
Recurenta SC M.I.P. SRL Bucureşti critică sentinţa atacată pentru următoarele motive: instanţa a pronunţat o hotărâre cu greşita aplicare a legii în soluţionarea excepţiei procesuale invocate privind inadmi-
sibilitatea cererii de chemare în judecată, autorizaţia de construire fiind emisă la data de 23 octombrie 2006, iar cererea de chemare în judecată fiind introdusă la data de 12 octombrie 2007, iar Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 19 octombrie 2007; instanţa de fond a pronunţat o soluţie cu aplicarea greşită a legii, prin încălcarea dreptului său câştigat de a obţine autorizaţia de construire şi de a construi pe terenul deţinut, drept născut ca urmare a emiterii certificatului de urbanism şi a îndeplinirii tuturor condiţiilor impuse de autoritatea competentă în vederea obţinerii autorizaţiei de construire; instanţa de fond a aplicat greşit legea, prin raportare la fiecare din considerentele hotărârii recurate, interpretând greşit textele de lege aplicabile. Dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 350/2001, astfel cum au fost modificate de Legea nr. 289/2006, nu sunt aplicabile în cauză, întrucât în acest fel ar fi încălcat principiul neretroactivităţii legii; au fost interpretate greşit dispoziţiile cuprinse în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, atunci când s-a reţinut lipsa avizului Inspectoratului de Stat în Construcţii, respectiv Inspectoratului teritorial I.C.M.B. de cuplare la calcan.
Examinând sentinţa prin prisma motivelor invocate, Curtea a reţinut următoarele:
Recurenta-pârâtă SC M.I.P. SRL susţine prin recursul său inadmi-sibilitatea acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, susţinând că în perioada în care trebuia parcursă procedura prealabilă erau în vigoare dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Decizia Curţii Constituţionale nr. 797 din 27 septembrie 2007 fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 707 din 19 octombrie 2007, deci ulterior introducerii cererii de chemare în judecată – 12 octombrie 2007.
Curtea apreciază că respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii se fundamentează pe o interpretare dată textului de lege [art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004] de către judecătorul fondului, interpretare cuprinsă în încheierea de şedinţă din data de 14 decembrie 2007.
împrejurarea că şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 797 din 27 septembrie 2007, a stabilit că „textul de lege cuprins în art. 7 alin. (3) este neconstituţional în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat unui alt subiect de drept decât destinatarul actului”, nu duce la concluzia că efectele Deciziei Curţii Constituţionale au fost aplicate retroactiv.
De altfel, respingerea excepţiei inadmisibilităţii prin încheierea pronunţată la data de 14 decembrie 2007 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IX-a, a rămas irevocabilă conform deciziei nr. 1494 din 5 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VlII-a, decizie prin care se reţine că dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 ar fi lipsite de eficicnţă juridică în ceea ce priveşte valorificarea dreptului ori interesului legitim al persoanelor vătămate printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, de vreme ce această terţă persoană nu are cunoştinţă de data emiterii actului şi de posibilitatea de a efectua procedura prealabilă, îngrădind acestuia dreptul la un proces echitabil. Aşadar, soluţia privind respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 1494 din 5 iunie 2008, nu poate fi analizată prin formularea unui nou motiv de recurs împotriva sentinţei prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
Certificatul de urbanism eliberat la data de 14 martie 2006 sub nr. 540 a impus obţinerea unor avize/acorduri, respectiv declaraţia notarială pe proprie răspundere în sensul că imobilul nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, avizul Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti, avizul Comisiei tehnice de circulaţie a Municipiului Bucureşti, certificatul de rol de la Direcţia de impozite şi taxe locale din cadrul Primăriei Sectorului 3, H.C.L. al Sectorului 3 Bucureşti privind aprobarea PUD, avizul Comisiei de circulaţie a Primăriei Municipiului Bucureşti. Prin H.C.L. al Sectorului 3 Bucureşti nr. 52 din 18 aprilie 2006 s-a aprobat PUD pentru terenul în suprafaţă de 1280 mp situat în Str. V., Bucureşti, Sector 3, în temeiul avizelor comisiilor de specialitate ale Consiliului local Sector 3. La data de 23 octombrie 2006 a fost emisă autorizaţia de construire nr. 1443 de Primăria Sector 3 Bucureşti pentru construirea unui ansamblu de trei imobile, locuinţe colective cu regim de înălţime S+P+5E, având Scd total de 5740,35 mp, Au = 4535,80 mp şi H max. = 17,90 m şi indicatorii urbanistici propuşi: POT 70%; CUT 3 şi H max. = S+P+5E.
Potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 50/1991, autorizaţia de construire se emite în 30 de zile de la depunerea cererii, pe baza documentaţiei depuse la autorităţile prevăzute la art. 4, ce va cuprinde: certificatc de urbanism, dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiei, proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, dovada achitării taxelor legale. Cum prin documentaţia înaintată s-a solicitat o
derogare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, prin certificatul de urbanism s-a stabilit obligaţia obţinerii PUD – Plan Urbanistic de Detaliu, care să reglementeze aliniamentele, retragerile, POT, CUT şi H max.
Planul topografic depus ca anexă la certificatul de urbanism şi vizat spre neschimbare prevede reglementările solicitate de beneficiar pentru edificarea construcţiei din Str. V., nr. 27, anume POT 60%; CUT 2,9; H. max. = S+P+2E+3ER, faptul că la nr. 27 este prevăzut un imobil S+P+5E alipit de calcanul imobilului de la nr. 25. Astfel, certificatul de urbanism trebuia să prevadă în mod obligatoriu obţinerea avizului I.C.M.B., de cuplare la calcan, precum şi acordul în formă autentică al vecinilor, prevăzut în Anexa 2 la Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, întrucât la nr. 25 pe Str. V. se află un imobil încadrat în clasa 1 de risc seismic, ce necesită consolidări, impunându-se astfel efectuarea de lucrări de intervenţie pentru protejarea acestuia. Totodată, în certificatul de urbanism nu a fost prevăzut deloc regimul tehnic al imobilului, aşa cum cer dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 350/2001.
In conformitate cu dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, în forma în vigoare la data emiterii actului, „(1) în cazul în care prin documentaţia înaintată se solicită o derogare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentaţii de urbanism prin care să se justifice şi să se demonstreze posibilitatea intervenţiei urbanistice solicitate”. După aprobarea noii documentaţii de urbanism – Plan Urbanistic Zonal sau Plan Urbanistic de Detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
Prin certificatul de urbanism eliberat nu s-a solicitat, conform dispoziţiilor legale menţionate, elaborarea unei documentaţii de urbanism prin care să se justifice şi să se demonstreze posibilitatea intervenţiei urbanistice. Totodată, prin PUD sunt depăşite limitele maxime admise la toţi indicatorii urbanistici, aşa cum sunt prevăzuţi în Planul Urbanistic General. S-a admis un regim de înălţime de P+5E (în PUG P+4E) şi CUT de 2,89 (faţă de 2,5 maxim admis prin PUG pentru zona respectivă). Aceste încălcări sunt subliniate şi prin adresa nr. 5648 din 25 iulie 2007 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcţii, adresă în care se arată că autorizaţia de construire atacată în prezenta cauză a fost emisă cu încălcarea indicatorilor urbanistici prevăzuţi în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al
Municipiului Bucureşti pentru zona M.3, iar modificarea regimului de înălţime şi a coeficientului de utilizare teren (CUT) se pot face numai prin planuri urbanistice zonale (PUZ) şi nu prin planuri urbanistice de detaliu (PUD). De asemenea, între actul administrativ atacat, autorizaţia de construire nr. 1443 din 23 octombrie 2006, proiectul PAC şi memoriul tehnic de structură există neconcordanţe, în sensul că prima prevede un regim de înălţime S+P+5E, deci un singur nivel la subsol, în timp ce celelalte două prevăd 2 niveluri la subsol.
In aceste condiţii, instanţa de fond a apreciat în mod corect că emiterea autorizaţiei de construire a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare, cu consecinţa anulării acesteia.
Cu privire la motivul de recurs vizând inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată formulată de M.A., pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, invocată în recursul pârâtei D.C., Curtea apreciază că procedura prealabilă pentru acest reclamant a fost îndeplinită prin depunerea de către Asociaţia de proprietari din Str. V. a cererii de revocare a autorizaţiei de construire nr. 1443/2006, cerere formulată în numele tuturor membrilor săi. De altfel, această excepţie a fost soluţionată irevocabil, prin decizia nr. 904 din 31 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a, prin care s-a respins recursul formulat împotriva încheierii pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IX-a, din data de 19 noiembrie 2007.
In consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea a respins recursurile ca nefondate.
