EXCEPŢIE DE NELEGALITATE. REVOCAREA ACTULUI PE PARCURSUL JUDECĂŢII. CONSECINŢE. Absolvenţi


PE PARCURSUL JUDECĂŢII. CONSECINŢE.

-art. 4 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

Verificarea legalităţii unui act administrativ presupune ca actul respectiv

să nu fi fost afectat de vreo cauză de ineficacitate, o cauză care afectează capacitatea

actului de a produce efectul aşteptat. Dacă actul ce face obiectul cauzei a fost revocat,

aceasta atrage inexistenţa actului revocat, astfel că excepţia de nelegalitate nu mai are

obiect.

Situaţia actului administrativ revocat nu este similară celei a actului

abrogat, întrucât în ultima ipoteză existenţa actul administrativ de până la abrogare

nu este afectată.

Eventualele efecte juridice produse de dispoziţia atacată, înainte de

revocare, vor putea fi aduse spre verificate în faţa instanţelor de drept comun în

materia în care s-au produs efectele respective.

(Curtea de Apel Piteşti – s.c.c.a.f., decizia nr. 528/R-C/16 mai

2008)

Prin sentinţa nr. 507/CA/15.10.2007 Tribunalul Argeş –

Secţia Civilă – Complet specializat pentru administrativ şi

fiscal a respins excepţia de nelegalitate a dispoziţiei nr. 162/23.12.1998

emisă de pârâtul C.J. Argeş, ca inadmisibilă.

În motivarea sentinţei instanţa a reţinut că, anterior, C.J.

Argeş a promovat şi o acţiune de fond pentru constatarea nulităţii

dispoziţiei nr. 162/23.12.1998, acţiune respinsă ca tardivă prin sentinţa

nr. 320/CA/28.05.2007 a Tribunalului Argeş. Excepţia de nelegalitate

prev. de art. 4 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ

poate fi folosită în privinţa unui act administrativ unilateral cu caracter

individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, sub

rezerva inexistenţei unei hotărâri de fond şi, respectiv, a respectării

termenului de prescripţie pentru acţiunea de fond.

Împotriva sentinţei a formulat recurs Consiliul Judeţean

Argeş, prin Preşedinte.

În motivarea recursului s-a arătat că invocarea excepţiei de

nelegalitate nu este condiţionată de exercitarea unei acţiuni directe sau de

împlinirea termenului de prescripţie. De altfel, excepţia de nelegalitate

este imprescriptibilă.

Curtea de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios

administrativ şi fiscal a suspendat judecarea recursului până la

soluţionarea recursului formulat de Policlinica cu Plată împotriva

încheierii prin care Tribunalul Argeş a suspendat judecata la data de

21.06.2007 până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate. Recursul

respectiv a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 129/R/28.03.2008 a

Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.

În recursul formulat de Consiliul Judeţean Argeş împotriva

sentinţei nr. 507/CA/15.10.2007, a cărui judecată s-a reluat la data de

09.05.2008, a fost formulată cerere de intervenţie accesorie în folosul

recurentului (precizată la data de 27.02.2008 sub aspectul erorilor

materiale strecurate în cuprinsul ei) de către mai mulţi intervenienţi, .

În motivarea cererii lor, intervenienţii au susţinut că, în baza

H.G. nr. 884/2004 recurentul Consiliul Judeţean a încheiat cu ei

contracte de concesiune pentru exploatarea spaţiilor în care funcţionează

cabinetele lor medicale. În viitor, urmează a fi adoptat un act normativ în

baza căruia recurentul va trebui să vândă intervenienţilor spaţiile ce fac

obiectul concesiunilor. În acesta situaţie, interesul intervenienţilor este în

sensul conservării atât a dreptului de concesiune, cât şi a dreptului la

cumpărarea spaţiilor medicale. În mod greşit a fost respinsă excepţia de

nelegalitate, a cărei examinare este permisă de lege oricând, indiferent de

o acţiune de fond şi indiferent de data adoptării actului administrativ

astfel contestat.

Tot în favoarea recurentului, la data de 07.03.2008, a formulat

cerere de intervenţie accesorie şi C.M.I. Dr. C.V., care a reluat susţinerile

celorlalţi intervenienţi.

La data de 06.05.2008 a fost depusă la dosar din partea

intervenienţior dispoziţia nr. 124/02.04.2008 emisă de Preşedintele C.J.

Argeş, act prin care s-a dispus revocarea dispoziţiei nr. 162/1998 ce

face obiectul excepţiei de nelegalitate.

În raport de acest nou act administrativ depus la dosar,

Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare şi

menţinută sentinţa de fond cu alte considerente, însă.

Astfel, de vreme ce dispoziţia nr. 162/1998 ce face obiectul

excepţiei de nelegalitate nu mai există din punct de vedere juridic,

întrucât a fost revocată de către emitent, iar intimata recurentă nu a

dovedit că a contestat în justiţie dispoziţia de revocare, excepţia de

nelegalitate a rămas fără obiect.

Verificarea legalităţii unui act administrativ presupune ca actul

respectiv să nu fi fost afectat de vreo cauză de ineficacitate, o cauză care

afectează capacitatea actului de a produce efectul aşteptat. Or, în speţă,

dispoziţia nr. 162 a fost revocată, retrasă deci de către emitent prin

voinţa sa proprie. Revocarea atrage inexistenţa actului revocat, adică a

dispoziţiei nr. 162, astfel că excepţia de nelegalitate nu mai are obiect.

Situaţia actului administrativ revocat nu este similară celei a

actului abrogat, întrucât în ultima ipoteză existenţa actul administrativ de

până la abrogare nu este afectată.

Eventualele efecte juridice produse de dispoziţia nr. 162

înainte de revocare vor putea fi aduse spre verificate în faţa instanţelor de

drept comun în materia în care s-au produs efectele respective.

În privinţa cererilor de intervenţie accesorie formulate în

sprijinul recurentului C.J. Argeş, Curtea va dispune respingerea acestora,

drept consecinţă a respingerii recursului.